| 1 |
gnun |
1.11 |
<!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/philosophy/why-free.en.html" --> |
| 2 |
yavor |
1.2 |
|
| 3 |
|
|
<!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> |
| 4 |
gnun |
1.11 |
<!-- Parent-Version: 1.77 --> |
| 5 |
yavor |
1.2 |
|
| 6 |
|
|
<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> |
| 7 |
|
|
<title>De ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari - Proiectul GNU - Fundația |
| 8 |
gnun |
1.12 |
pentru Software Liber</title> |
| 9 |
yavor |
1.2 |
|
| 10 |
|
|
<meta name="Keywords" content="GNU, Proiectul GNU, FSF, software liber, Fundația pentru Software Liber, De |
| 11 |
|
|
ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari" /> |
| 12 |
|
|
|
| 13 |
gnun |
1.11 |
<!--#include virtual="/philosophy/po/why-free.translist" --> |
| 14 |
yavor |
1.2 |
<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> |
| 15 |
|
|
<h2>De ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari</h2> |
| 16 |
|
|
|
| 17 |
|
|
<p>de <a href="http://www.stallman.org/"><strong>Richard Stallman</strong></a></p> |
| 18 |
|
|
|
| 19 |
|
|
<p> |
| 20 |
|
|
Tehnologia informațiilor digitale aduce o contribuție lumii ușurând copierea |
| 21 |
|
|
și modificarea informației. Calculatoarele promit să facă acest lucru mai |
| 22 |
|
|
ușor pentru noi toți.</p> |
| 23 |
|
|
|
| 24 |
|
|
<p> |
| 25 |
|
|
Nu toată lumea vrea ca acest lucru să fie mai ușor. Sistemul de copyright le |
| 26 |
|
|
dă programelor software „proprietari”, majoritatea cărora încearcă să |
| 27 |
|
|
ascundă beneficiul potențial al software-ului de publicul larg. Ei și-ar |
| 28 |
|
|
dori să fie singurii care să poată copia și modifica software-ul pe care îl |
| 29 |
|
|
folosim.</p> |
| 30 |
|
|
|
| 31 |
|
|
<p> |
| 32 |
|
|
Sistemul de copyright a evoluat cu tiparul — o tehnologie pentru |
| 33 |
|
|
producerea de cópii în masă. Copyrightul s-a potrivit bine cu această |
| 34 |
|
|
tehnologie deoarece îi îngrădea numai pe producătorii de cópii în masă. El |
| 35 |
|
|
nu le răpea libertatea cititorilor de cărți. Un cititor obișnuit, care nu |
| 36 |
|
|
deținea un tipar, putea copia cărți numai cu penița și cerneala și puțini |
| 37 |
|
|
cititori au fost dați în judecată pentru aceasta.</p> |
| 38 |
|
|
|
| 39 |
|
|
<p> |
| 40 |
|
|
Tehnologia digitală este mai flexibilă decât tiparul: când informația este |
| 41 |
|
|
într-o formă digitală, o poți copia cu ușurință ca să o împarți cu |
| 42 |
|
|
alții. Exact această flexibilitate creează o nepotrivire cu un sistem cum |
| 43 |
|
|
este copyrightul. Acesta este motivul pentru măsurile din ce în ce mai |
| 44 |
|
|
nocive și mai draconice care sunt folosite în prezent pentru a impune |
| 45 |
|
|
copyrightul pe software. Să considerăm aceste patru metode ale Asociației |
| 46 |
|
|
Autorilor de Software (SPA):</p> |
| 47 |
|
|
|
| 48 |
|
|
<ul> |
| 49 |
|
|
<li>Propagandă masivă care spune că este greșit să nu te supui proprietarilor ca |
| 50 |
|
|
să îți ajuți prietenul.</li> |
| 51 |
|
|
|
| 52 |
|
|
<li>Racolarea de denunțători care să dea informații asupra colegilor lor.</li> |
| 53 |
|
|
|
| 54 |
|
|
<li>Raiduri (cu ajutorul poliției) în birouri și în școli, în care oamenilor li |
| 55 |
|
|
se cere să demonstreze că nu sunt vinovați de copiere ilegală.</li> |
| 56 |
|
|
|
| 57 |
|
|
<li>Persecutarea (de către guvernul SUA, la cererea SPA) unor oameni ca David |
| 58 |
|
|
LaMacchia de la <acronym title="Massachusetts Institute of |
| 59 |
|
|
Technology">MIT</acronym>, nu pentru a fi copiat software (nu este acuzat de |
| 60 |
|
|
aceasta), ci pur și simplu pentru a fi lăsat nesupravegheate utilajele de |
| 61 |
|
|
copiat și pentru a nu le fi cenzurat folosirea.<a href="#footnote1">[1]</a></li> |
| 62 |
|
|
</ul> |
| 63 |
|
|
|
| 64 |
|
|
<p> |
| 65 |
|
|
Toate patru metodele amintesc de cele folosite în fosta Uniune Sovietică, |
| 66 |
|
|
unde fiecare mașină de copiat avea un paznic pentru a preveni copierea |
| 67 |
|
|
interzisă și unde populația trebuia să copieze informația în secret și să o |
| 68 |
|
|
circule din mână în mână ca samizdat. Există, bineînțeles, o diferență: |
| 69 |
|
|
motivul pentru controlul informației în Uniunea Sovietică era politic; în |
| 70 |
|
|
SUA motivul este profitul. Dar pe noi ne afectează acțiunile, nu |
| 71 |
|
|
motivul. Orice încercare de a opri diseminarea informației, indiferent de |
| 72 |
|
|
ce, duce la aceleași metode și la aceeași brutalitate.</p> |
| 73 |
|
|
|
| 74 |
|
|
<p> |
| 75 |
|
|
Proprietarii construiesc mai multe feluri de argumente pentru a-și aroga |
| 76 |
|
|
puterea de a controla ce facem noi cu informația:</p> |
| 77 |
|
|
|
| 78 |
|
|
|
| 79 |
|
|
<ul> |
| 80 |
|
|
<li id="name-calling">Calomnierea. |
| 81 |
|
|
|
| 82 |
|
|
<p> |
| 83 |
|
|
Proprietarii folosesc cuvinte murdare ca „piraterie” și „furt”, precum și |
| 84 |
|
|
terminologie expertă ca „proprietate intelectuală” și „daune”, pentru a |
| 85 |
|
|
sugera o anumită direcție de gândire publicului — o analogie simplistă |
| 86 |
|
|
între programe și obiecte fizice.</p> |
| 87 |
|
|
|
| 88 |
|
|
<p> |
| 89 |
|
|
Ideile și intuiția noastră despre proprietate la nivelul obiectelor |
| 90 |
|
|
materiale vizează dreptul de <em>a lua un obiect</em> de la altcineva. Ele |
| 91 |
|
|
nu se aplică direct la <em>crearea unei copii</em> după ceva. Dar |
| 92 |
|
|
proprietarii ne cer să le aplicăm oricum.</p></li> |
| 93 |
|
|
|
| 94 |
|
|
<li id="exaggeration">Exagerarea. |
| 95 |
|
|
|
| 96 |
|
|
<p> |
| 97 |
|
|
Proprietarii spun că eu suferă „pagube” sau „pierderi economice” când |
| 98 |
|
|
utilizatorii își copiază singuri programele. Dar copierea nu are niciun |
| 99 |
|
|
efect direct asupra proprietarului și nu face rău nimănui. Proprietarul |
| 100 |
|
|
pierde numai dacă persoana care a făcut o copie ar fi plătit altminteri |
| 101 |
|
|
pentru o copie de la proprietar.</p> |
| 102 |
|
|
|
| 103 |
|
|
<p> |
| 104 |
|
|
Puțină gândire arată că majoritatea acestor oameni nu ar fi cumpărat |
| 105 |
|
|
cópii. Totuși, proprietarii își socotesc „pierderile” ca și cum absolut |
| 106 |
|
|
fiecare persoană ar fi cumpărat o copie. Aceasta este o exagerare — ca |
| 107 |
|
|
să o spunem delicat.</p></li> |
| 108 |
|
|
|
| 109 |
|
|
<li id="law">Legea. |
| 110 |
|
|
|
| 111 |
|
|
<p> |
| 112 |
|
|
Proprietarii descriu adesea starea curentă a legii și pedepsele dure cu care |
| 113 |
|
|
ne pot amenința. În această abordare, ei sugerează implicit că legile de |
| 114 |
|
|
astăzi reflectă o perspectivă inatacabilă asupra moralității — și |
| 115 |
|
|
totuși în același timp suntem presați să privim aceste pedepse ca pe niște |
| 116 |
|
|
realități naturale pentru care nimeni nu este de vină.</p> |
| 117 |
|
|
|
| 118 |
|
|
<p> |
| 119 |
|
|
Această metodă de convingere nu este concepută să reziste unei analize |
| 120 |
|
|
critice; intenția ei este să consolideze o deprindere mintală.</p> |
| 121 |
|
|
|
| 122 |
|
|
<p> |
| 123 |
|
|
Este elementar că legile nu decid ce este bine și ce este rău. Orice |
| 124 |
|
|
american ar trebui să știe că, în anii '50, era ilegal în multe state ca o |
| 125 |
|
|
persoană neagră să stea pe locurile din față ale unui autobuz; dar numai |
| 126 |
|
|
rasiștii ar spune că a sta acolo era greșit.</p></li> |
| 127 |
|
|
|
| 128 |
|
|
<li id="natural-rights">Drepturi naturale. |
| 129 |
|
|
|
| 130 |
|
|
<p> |
| 131 |
|
|
Autorii pretind adesea o conexiune specială cu programele pe care le-au |
| 132 |
|
|
scris și continuă prin a afirma că, prin urmare, dorințele și interesele lor |
| 133 |
|
|
privind programul atârnă pur și simplu mai greu decât ale oricui altcuiva |
| 134 |
|
|
— chiar și ale lumii întregi. (De obicei companiile dețin copyrightul |
| 135 |
|
|
pe software, nu autorii, dar ni se cere să ignorăm această discrepanță)</p> |
| 136 |
|
|
|
| 137 |
|
|
<p> |
| 138 |
|
|
Celor care propun aceasta ca pe o axiomă etică — faptul că autorul |
| 139 |
|
|
este mai important decât tine — nu pot să le spun decât că eu, la |
| 140 |
|
|
rândul meu un autor notabil de software, o consider o prostie.</p> |
| 141 |
|
|
|
| 142 |
|
|
<p> |
| 143 |
|
|
Dar oamenii în general tind să simpatizeze cu pretențiile dreptului natural |
| 144 |
|
|
numai din două motive.</p> |
| 145 |
|
|
|
| 146 |
|
|
<p> |
| 147 |
|
|
Primul motiv este o analogie cu obiectele materiale împinsă prea |
| 148 |
|
|
departe. Când gătesc spaghete, eu obiectez dacă altcineva le mănâncă, pentru |
| 149 |
|
|
că atunci nu mai pot eu să le mănânc. Acțiunile aceluia îmi dăunează mie |
| 150 |
|
|
exact cu atât cu cât îi folosesc lui; numai unul dintre noi poate mânca |
| 151 |
|
|
spaghetele, așadar întrebarea este, cine? Cea mai mică diferență între noi |
| 152 |
|
|
este suficientă pentru a înclina balanța etică.</p> |
| 153 |
|
|
|
| 154 |
|
|
<p> |
| 155 |
|
|
Dar dacă tu rulezi sau schimbi un program pe care eu l-am scris, te |
| 156 |
|
|
afectează pe tine direct și pe mine doar indirect. Dacă tu îi dai o copie |
| 157 |
|
|
prietenului tău, vă afectează pe voi doi mult mau mult decât pe mine. Eu nu |
| 158 |
|
|
ar trebui să am puterea să-ți spun să nu faci aceste lucruri. Nimeni nu ar |
| 159 |
|
|
trebui să o aibă.</p> |
| 160 |
|
|
|
| 161 |
|
|
<p> |
| 162 |
|
|
Al doilea motiv este că oamenilor li se tot spune că drepturile naturale |
| 163 |
|
|
pentru autori sunt o tradiție acceptată și inatacabilă a societății noastre.</p> |
| 164 |
|
|
|
| 165 |
|
|
<p> |
| 166 |
|
|
Prin prisma istoriei, este adevărat opusul. Ideea de drepturi naturale |
| 167 |
|
|
pentru autori a fost propusă și respinsă categoric când Constituția SUA a |
| 168 |
|
|
fost elaborată. De aceea, Constituția doar <em>permite</em> un sistem de |
| 169 |
|
|
copyright și nu <em>obligă</em> la unul; de aceea spune că copyrightul |
| 170 |
|
|
trebuie să fie temporar. Ea mai spune că scopul copyrightului este să |
| 171 |
|
|
promoveze progresul — nu să-i recompenseze pe autori. Copyrightul îi |
| 172 |
|
|
recompensează pe autori într-o oarecare măsură și pe editori mai mult, dar |
| 173 |
|
|
acest fapt a fost gândit ca un mod de a le modifica comportamentul.</p> |
| 174 |
|
|
|
| 175 |
|
|
<p> |
| 176 |
|
|
Adevărata tradiție încetățenită a societății noastre este că copyrightul |
| 177 |
|
|
micșorează drepturile naturale ale publicului — și acest lucru poate |
| 178 |
|
|
fi justificat doar pentru binele publicului.</p></li> |
| 179 |
|
|
|
| 180 |
|
|
<li id="economics">Economie. |
| 181 |
|
|
|
| 182 |
|
|
<p> |
| 183 |
|
|
Argumentul final invocat în favoarea proprietății de software este că ea |
| 184 |
|
|
duce la producerea a mai mult software.</p> |
| 185 |
|
|
|
| 186 |
|
|
<p> |
| 187 |
|
|
Spre deosebire de celelalte, acest argument măcar abordează subiectul în mod |
| 188 |
|
|
legitim. Se bazează pe un scop valid — satisfacerea utilizatorilor de |
| 189 |
|
|
software. Și, empiric, este clar că oamenii vor produce mai mult din orice |
| 190 |
|
|
dacă sunt bine plătiți ca să facă asta.</p> |
| 191 |
|
|
|
| 192 |
|
|
<p> |
| 193 |
ineiev |
1.10 |
Dar argumentul economic are un defect: se bazează pe ipoteza că diferența |
| 194 |
|
|
constă numai în câți bani trebuie să plătim. Argumentul presupune că |
| 195 |
gnun |
1.11 |
<em>producția de software</em> este ceea ce urmărim, indiferent dacă |
| 196 |
ineiev |
1.10 |
softwareul are autori sau nu.</p> |
| 197 |
yavor |
1.2 |
|
| 198 |
|
|
<p> |
| 199 |
|
|
Oamenii acceptă bucuroși această ipoteză, pentru că ea concordă cu |
| 200 |
|
|
experiența noastră cu obiecte materiale. Gândiți-vă la un sandviș, de |
| 201 |
|
|
exemplu. S-ar putea să reușești să obții un sandviș comparabil fie pe |
| 202 |
|
|
gratis, fie contra cost. Atunci, singura diferență este suma pe care o |
| 203 |
|
|
plătești. Fie că îl cumperi sau nu, sandvișul are același gust, aceeași |
| 204 |
|
|
valoare nutritivă și, în orice caz, îl mănânci o singură dată. Faptul că |
| 205 |
|
|
obții sau nu sandvișul de la un proprietar nu schimbă nimic în afara sumei |
| 206 |
|
|
de bani care îți rămâne după aceea.</p> |
| 207 |
|
|
|
| 208 |
|
|
<p> |
| 209 |
|
|
Aceasta este adevărat pentru orice obiect material — dacă are sau nu |
| 210 |
|
|
un proprietar nu afectează în mod direct ceea ce <em>este</em>, sau ce poți |
| 211 |
|
|
face cu el dacă ți-l procuri.</p> |
| 212 |
|
|
|
| 213 |
|
|
<p> |
| 214 |
|
|
Dar, dacă un program are un proprietar, aceasta afectează foarte mult ce |
| 215 |
|
|
este programul și ce poți face cu o copie dacă cumperi una. Diferența nu |
| 216 |
|
|
este doar o chestiune de bani. Sistemul proprietății de software îi |
| 217 |
|
|
încurajează pe proprietarii de software să producă ceva — dar nu ceea |
| 218 |
|
|
ce îi trebuie cu adevărat societății. Și acest sistem cauzează o poluare |
| 219 |
|
|
etică intangibilă care ne afectează pe toți.</p></li> |
| 220 |
|
|
|
| 221 |
|
|
</ul> |
| 222 |
|
|
|
| 223 |
|
|
<p> |
| 224 |
|
|
Ce îi trebuie societății? Îi trebuie informație care este cu adevărat |
| 225 |
|
|
disponibila pentru cetățenii ei — de exemplu, programe pe care oamenii |
| 226 |
|
|
să le poată citi, repara, adapta și îmbunătăți, nu doar opera. Dar ce produc |
| 227 |
|
|
de obicei proprietarii de software este o cutie neagră pe care n-o putem |
| 228 |
|
|
studia sau schimba.</p> |
| 229 |
|
|
|
| 230 |
|
|
<p> |
| 231 |
|
|
De asemenea, societății îi trebuie libertate. Când un program are un |
| 232 |
|
|
proprietar, utilizatorii își pierd libertatea de a-și controla o parte din |
| 233 |
|
|
propriile vieți.</p> |
| 234 |
|
|
|
| 235 |
|
|
<p> |
| 236 |
|
|
Și, mai ales, societatea trebuie să încurajeze la cetățenii săi spiritul |
| 237 |
|
|
cooperării voluntare. Când proprietarii de software ne spun că a-ți ajuta |
| 238 |
|
|
vecinul într-un mod natural este „piraterie”, ei poluează spiritul civic al |
| 239 |
|
|
societății noastre.</p> |
| 240 |
|
|
|
| 241 |
|
|
<p> |
| 242 |
|
|
De aceea spunem că <a href="/philosophy/free-sw.ro.html">software-ul |
| 243 |
|
|
liber</a> este o chestiune de libertate, nu de preț.</p> |
| 244 |
|
|
|
| 245 |
|
|
<p> |
| 246 |
|
|
Argumentul economic în favoarea proprietății este eronat, dar problema |
| 247 |
|
|
economică este reală. Unii oameni scriu software folositor din plăcerea de |
| 248 |
|
|
a-l scrie sau pentru admirație și dragoste; dar, dacă vrem mai mult software |
| 249 |
|
|
decât scriu acei oameni, trebuie să strângem fonduri.</p> |
| 250 |
|
|
|
| 251 |
|
|
<p> |
| 252 |
|
|
Din anii '80, dezvoltatorii de software liber au încercat diverse metode de |
| 253 |
|
|
a găsi fonduri, cu un succes moderat. Nu este nevoie să îmbogățim pe nimeni; |
| 254 |
|
|
un venit obișnuit este un stimulent suficient pentru a face multe meserii |
| 255 |
|
|
care sunt mai puțin satisfăcătoare decât programarea.</p> |
| 256 |
|
|
|
| 257 |
|
|
<p> |
| 258 |
|
|
Ani de zile, până când o bursă de cercetător mi-a eliminat această nevoie, |
| 259 |
|
|
mi-am câștigat traiul din modificări la cerere ale software-ului liber pe |
| 260 |
|
|
care îl scrisesem. Fiecare modificare a fost adăugată la versiunea standard |
| 261 |
|
|
și astfel, în cele din urmă, a devenit disponibilă pentru publicul |
| 262 |
|
|
larg. Clienții m-au plătit ca să lucrez la îmbunătățirile pe care le doreau, |
| 263 |
|
|
în loc de funcții pe care altfel le-aș fi considerat de prioritate maximă.</p> |
| 264 |
|
|
|
| 265 |
|
|
<p> |
| 266 |
|
|
Unii dezvoltatori de software liber câștigă bani vânzând servicii de |
| 267 |
|
|
suport. În 1994, Cygnus Support, cu aproximativ 50 de angajați, a estimat că |
| 268 |
|
|
circa 15% din activitatea personalului său era dezvoltarea de software liber |
| 269 |
|
|
— un procentaj respectabil pentru o companie de software.</p> |
| 270 |
|
|
|
| 271 |
|
|
<p> |
| 272 |
|
|
La începutul anilor '90, companii ca Intel, Motorola, Texas Instruments și |
| 273 |
|
|
Analog Devices s-au unit ca să finanțeze continuarea dezvoltării |
| 274 |
|
|
compilatorului de C GNU. Mare parte din dezvoltarea GCC este încă făcută de |
| 275 |
|
|
dezvoltatori plătiți. Compilatorul GNU pentru limbajul Ada a fost finanțat |
| 276 |
|
|
în anii '90 de Forțele Aeriene ale SUA și a fost continuat de atunci de o |
| 277 |
|
|
companie formată special pentru acest scop.</p> |
| 278 |
|
|
|
| 279 |
|
|
<p> |
| 280 |
|
|
Mișcarea pentru software liber este încă mică, dar exemplul posturilor de |
| 281 |
|
|
radio susținute de ascultători în SUA arată că este posibil să susții o |
| 282 |
|
|
activitate amplă fără să forțezi fiecare utilizator să plătească.</p> |
| 283 |
|
|
|
| 284 |
|
|
<p> |
| 285 |
|
|
Folosind un calculator în ziua de azi, vă puteți surprinde folosind un |
| 286 |
|
|
program <a |
| 287 |
|
|
href="/philosophy/categories.ro.html#ProprietarySoftware">privat</a>. Dacă |
| 288 |
|
|
un prieten îți cere o copie, ar fi greșit să-l refuzi. Cooperarea este mai |
| 289 |
|
|
importantă decât copyrightul. Dar cooperarea clandestină, pe furiș, nu duce |
| 290 |
|
|
la o societate bună. O persoană trebuie să aspire să ducă o viață verticală |
| 291 |
|
|
deschisă, cu mândrie, și asta presupune să spui nu software-ului privat.</p> |
| 292 |
|
|
|
| 293 |
|
|
<p> |
| 294 |
|
|
Meritați să puteți să cooperați deschis și liber cu alți oameni care |
| 295 |
|
|
folosesc software. Meritați să puteți învăța cum funcționează software-ul și |
| 296 |
|
|
să vă educați studenții cu el. Meritați să vă puteți angaja programatorul |
| 297 |
|
|
favorit să vi-l repare când se strică.</p> |
| 298 |
|
|
|
| 299 |
|
|
<p> |
| 300 |
|
|
Meritați software liber.</p> |
| 301 |
|
|
|
| 302 |
gnun |
1.11 |
<h3>Note de subsol</h3> |
| 303 |
yavor |
1.2 |
<ol> |
| 304 |
|
|
<li id="footnote1">Acuzațiile au fost respinse ulterior.</li> |
| 305 |
|
|
</ol> |
| 306 |
|
|
|
| 307 |
|
|
<hr /> |
| 308 |
gnun |
1.11 |
<blockquote id="fsfs"><p class="big">Acest eseu a fost publicat în <a |
| 309 |
yavor |
1.2 |
href="http://shop.fsf.org/product/free-software-free-society/"><cite>Free |
| 310 |
|
|
Software, Free Society: The Selected Essays of Richard |
| 311 |
gnun |
1.11 |
M. Stallman</cite></a>.</p></blockquote> |
| 312 |
yavor |
1.2 |
|
| 313 |
gnun |
1.11 |
<div class="translators-notes"> |
| 314 |
yavor |
1.2 |
|
| 315 |
|
|
<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> |
| 316 |
|
|
</div> |
| 317 |
|
|
</div> |
| 318 |
|
|
|
| 319 |
gnun |
1.11 |
<!-- for id="content", starts in the include above --> |
| 320 |
yavor |
1.2 |
<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> |
| 321 |
|
|
<div id="footer"> |
| 322 |
gnun |
1.11 |
<div class="unprintable"> |
| 323 |
yavor |
1.2 |
|
| 324 |
gnun |
1.11 |
<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a |
| 325 |
|
|
href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a |
| 326 |
|
|
href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și |
| 327 |
|
|
alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a |
| 328 |
|
|
href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> |
| 329 |
|
|
|
| 330 |
|
|
<p> |
| 331 |
|
|
<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, |
| 332 |
|
|
replace it with the translation of these two: |
| 333 |
|
|
|
| 334 |
|
|
We work hard and do our best to provide accurate, good quality |
| 335 |
|
|
translations. However, we are not exempt from imperfection. |
| 336 |
|
|
Please send your comments and general suggestions in this regard |
| 337 |
|
|
to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> |
| 338 |
|
|
|
| 339 |
|
|
<web-translators@gnu.org></a>.</p> |
| 340 |
|
|
|
| 341 |
|
|
<p>For information on coordinating and submitting translations of |
| 342 |
|
|
our web pages, see <a |
| 343 |
|
|
href="/server/standards/README.translations.html">Translations |
| 344 |
|
|
README</a>. --> |
| 345 |
|
|
Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la |
| 346 |
|
|
dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu |
| 347 |
|
|
suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile |
| 348 |
|
|
dvs. generale în această privință la <a |
| 349 |
|
|
href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> |
| 350 |
|
|
<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru |
| 351 |
|
|
paginile noastre, consultați <a |
| 352 |
|
|
href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> |
| 353 |
|
|
</div> |
| 354 |
yavor |
1.2 |
|
| 355 |
gnun |
1.11 |
<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to |
| 356 |
|
|
files generated as part of manuals) on the GNU web server should |
| 357 |
|
|
be under CC BY-ND 3.0 US. Please do NOT change or remove this |
| 358 |
|
|
without talking with the webmasters or licensing team first. |
| 359 |
|
|
Please make sure the copyright date is consistent with the |
| 360 |
|
|
document. For web pages, it is ok to list just the latest year the |
| 361 |
|
|
document was modified, or published. |
| 362 |
|
|
|
| 363 |
|
|
If you wish to list earlier years, that is ok too. |
| 364 |
|
|
Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying |
| 365 |
|
|
years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable |
| 366 |
|
|
year, i.e., a year in which the document was published (including |
| 367 |
|
|
being publicly visible on the web or in a revision control system). |
| 368 |
|
|
|
| 369 |
|
|
There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers |
| 370 |
|
|
Information document, www.gnu.org/prep/maintain. --> |
| 371 |
|
|
<p>Copyright © 1994, 2009 Richard Stallman</p> |
| 372 |
|
|
|
| 373 |
|
|
<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" |
| 374 |
|
|
href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/3.0/us/">Creative Commons |
| 375 |
|
|
Atribuire - Fără modificări 3.0 Statele Unite</a>.</p> |
| 376 |
yavor |
1.2 |
|
| 377 |
gnun |
1.11 |
<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> |
| 378 |
yavor |
1.2 |
<div class="translators-credits"> |
| 379 |
|
|
|
| 380 |
|
|
<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> |
| 381 |
|
|
</div> |
| 382 |
gnun |
1.11 |
|
| 383 |
|
|
<p class="unprintable"><!-- timestamp start --> |
| 384 |
gnun |
1.12 |
Actualizat la: |
| 385 |
yavor |
1.2 |
|
| 386 |
gnun |
1.11 |
$Date: 2014/04/12 12:40:49 $ |
| 387 |
yavor |
1.2 |
|
| 388 |
|
|
<!-- timestamp end --> |
| 389 |
|
|
</p> |
| 390 |
|
|
</div> |
| 391 |
|
|
</div> |
| 392 |
|
|
</body> |
| 393 |
|
|
</html> |