/[www]/www/philosophy/not-ipr.ro.html
ViewVC logotype

Contents of /www/philosophy/not-ipr.ro.html

Parent Directory Parent Directory | Revision Log Revision Log


Revision 1.18 - (show annotations) (download) (as text)
Tue Nov 30 11:06:55 2021 UTC (2 years, 10 months ago) by gnun
Branch: MAIN
CVS Tags: HEAD
Changes since 1.17: +8 -2 lines
File MIME type: text/html
Automatic update by GNUnited Nations.

1 <!--#set var="PO_FILE"
2 value='<a href="/philosophy/po/not-ipr.ro.po">
3 https://www.gnu.org/philosophy/po/not-ipr.ro.po</a>'
4 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/not-ipr.html"
5 --><!--#set var="DIFF_FILE" value="/philosophy/po/not-ipr.ro-diff.html"
6 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2021-10-01" --><!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/philosophy/not-ipr.en.html" -->
7
8 <!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
9 <!-- Parent-Version: 1.86 -->
10
11 <!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
12 <title>Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie - Proiectul GNU -
13 Fundația pentru Software Liber (Free Software Foundation)</title>
14
15 <!--#include virtual="/philosophy/po/not-ipr.translist" -->
16 <!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
17 <!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" -->
18 <h2>Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie</h2>
19
20 <p>de <a href="http://www.stallman.org/">Richard M. Stallman</a></p>
21
22 <p>
23 A ajuns să fie la modă să arunci dreptul de autor (copyright-ul), patentele
24 și mărcile comerciale – trei entități diferite, care implică trei seturi
25 diferite de legi – plus o duzină de alte legi, într-o „oală” comună, numită
26 „proprietate intelectuală”. Acest termen, distorsionant și confuz, nu este
27 utilizat în mod întâmplător. Companiile care au de câștigat de pe urma
28 acestei confuzii îl promovează. Cea mai sigură metodă de a lămuri confuzia
29 este să respingeți acest termen cu totul.
30 </p>
31
32 <p>
33 Conform celor spuse de profesorul Mark Lemley, care predă acum la Facultatea
34 de Drept din Stanford, folosirea termenului de „proprietate intelectuală”
35 s-a răspândit după fondarea, în 1967, a Organizației Mondiale pentru
36 Proprietate Intelectuală (World “Intellectual Property” Organization -
37 WIPO) și care a devenit comună doar în ultimii ani. Formal, WIPO este o
38 organizație a Națiunilor Unite, dar reprezintă interesele deținătorilor de
39 drepturi de autor, patente și mărci comerciale. Folosirea extensivă a
40 termenului datează de prin anul <a
41 href="https://books.google.com/ngrams/graph?content=intellectual+property&amp;year_start=1800&amp;year_end=2008&amp;corpus=15&amp;smoothing=1&amp;share=&amp;direct_url=t1%3B%2Cintellectual%20property%3B%2Cc0">1990</a>.
42 (<a href="/graphics/seductivemirage.png">Copie locală a imaginii</a>)
43 </p>
44
45 <p>
46 Termenul are o nuanță părtinitoare, care nu este greu de observat: el
47 sugerează că trebuie să gândim despre drepturile de autor, patente și
48 mărcile comerciale ca și despre drepturile de proprietate asupra bunurilor
49 fizice. (Această analogie este în contradicție cu teoriile juridice despre
50 legea dreptului de autor, legea patentelor și legea mărcilor comerciale, dar
51 numai specialiștii știu asta). De fapt, aceste legi nu prea seamănă cu cea
52 care se referă la dreptul de proprietate asupra bunurilor fizice, dar
53 folosirea termenului confuz „proprietate intelectuală” determină corpurile
54 de lege să modifice legile, astfel încât asemănarea să crească. Deoarece
55 acestea sunt chiar schimbările dorite de companiile ce dețin drepturi de
56 autor, patente sau mărci comerciale, ambiguitatea introdusă de termenul
57 „proprietate intelectuală” le convine.
58 </p>
59
60 <p>
61 Lipsa de neutralitate este un motiv suficient pentru a respinge termenul; în
62 numeroase rânduri, oamenii mi-au cerut să propun o denumire alternativă
63 pentru această categorie generală – sau au propus propriile lor denumiri,
64 uneori hazlii. Sugestiile includ IMP (de la Imposed Monopoly Privileges –
65 Privilegii Impuse de Monopoluri) sau GOLEM-uri (de la Government-Originated
66 Legally Enforced Monopolies – Monopoluri inițiate de Guvern și Impuse prin
67 Lege). Unii vorbesc despre „regimuri de drepturi exclusive”, dar a spune
68 „drepturi” atunci când vorbești despre restricții este, din nou, o
69 contradicție.
70 </p>
71
72 <p>
73 Folosirea unora dintre termenii alternativi ar reprezenta o oarecare
74 îmbunătățire, dar este o greșeală să înlocuiești termenul de „proprietate
75 intelectuală” cu orice alt termen. Un nume diferit nu va rezolva problema de
76 bază a expresiei: suprageneralizarea. Nu există acel „ceva” numit
77 „proprietate intelectuală” - este o iluzie. Singurul motiv pentru care
78 oamenii tot mai cred că are rost să vorbească despre o asfel de categorie
79 generală este acela că folosirea prelungită a termenului incorect i-a indus
80 profund în eroare.
81 </p>
82
83 <p>
84 În cel mai bun caz, „proprietate intelectuală” este o expresie acoperitoare
85 pentru separate legi. Persoanele fără pregătire juridică, care aud că un
86 singur termen se aplică acestor legi diferite, tind să creadă că ele au un
87 principiu comun și că funcționează similar.
88 </p>
89
90 <p>
91 Nimic nu este mai departe de realitate. Cele trei legi au origini diferite,
92 au evoluat separat, acoperă activități diferite, cuprind seturi de reguli
93 diferite și dau naștere la probleme sociale care nu au nimic în comun.
94 </p>
95
96 <p>
97 De exemplu, legea drepturilor de autor (copyright) a fost proiectată să
98 încurajeze creația și arta și acoperă detaliile exprimării unei opere. Legea
99 patentelor a fost gândită să încurajeze publicarea unor invenții utile, cu
100 prețul de a conferi aceluia care publică o astfel de idee un monopol
101 temporar asupra ei &mdash; un preț care merită plătit în unele domenii, iar
102 în altele nu.
103 </p>
104
105 <p>
106 Din contră, legea mărcilor comerciale nu intenționa să încurajeze nici un
107 mod anume de a acționa, ci doar să permită cumpărătorilor să știe ce anume
108 cumpără. Corpurile legislative sub influența derutantă a termenului
109 „proprietate intelectuală” au transformat-o într-o schemă care stimulează
110 reclamă anumitor produse. Iar acestea sunt doar trei dintre multele legi la
111 care acest termen se referă.
112 </p>
113
114 <p>
115 Fiindcă legile acestea s-au dezvoltat independent, ele sunt diferite în
116 fiecare detaliu - ca și în ceea ce privește principiile și metodele lor de
117 bază. Deci, dacă învățați ceva despre legea dreptului de autor, este
118 înțelept să presupuneți că în legea patentelor lucrurile stau
119 altfel. Rareori vă veți înșela!
120 </p>
121
122 <p>
123 În practică, aproape toate opiniile generale formate folosind termenul de
124 „proprietate intelectuală” pe care o să le întâlniți au să fie false. De
125 exemplu, veți întâlni păreri care menționează că scopul „acestuia” este de a
126 „promova inovații”, dar această părere se potrivește doar legii patentelor
127 și probabil crează monopoluri. Legea drepturilor de autor nu e preocupată de
128 inovație; o melodie sau un roman e sub protecția legii drepturilor de autor,
129 chiar dacă nu este nimic inovativ în legătură cu această piesă sau acest
130 roman. Legea mărcilor comerciale nu e preocupată de inovație: dacă eu mi-aș
131 deschide o ceainărie și aș numi-o „rms”, această ar fi o marcă comercială
132 validă, chiar dacă aș vinde același ceai că și restul. Legea secretului
133 comercial nu e preocupată de inovație; lista mea de clienți la ceainărie ar
134 fi un secret comercial care nu ar avea nimic de-a face cu inovația.</p>
135
136 <p>
137 Veți vedea afirmații precum că „proprietatea intelectuală” e preocupată cu
138 „creativitatea”, dar această afirmație se potrivește doar legii drepturilor
139 de autor. E nevoie de mai mult decât creativitate pentru a crea o invenție
140 patentabila. Legea mărcilor comerciale și legea secretului comercial nu au
141 nimic de-a face cu creativitatea; numele „ceainăria rms” nu e sub nici o
142 formă creativ, la fel și cu lista mea secretă de clienți.</p>
143
144 <p>
145 De obicei, oamenii spun „proprietate intelectuală” atunci când, de fapt, se
146 referă la o categorie mai restrânsă sau mai largă. De exemplu, țările bogate
147 impun legi nedrepte celor sărace, pentru a stoarce bani de la ele. Unele
148 dintre acestea sunt legi referitoare la „proprietatea intelectuală”, altele
149 nu; cu toate acestea, cei care critică practica caută această etichetă
150 pentru că le-a devenit familiară. Folosind-o, ei denaturează natura
151 faptelor. Ar fi mai bine să se utilizeze un termen precis, cum ar fi
152 „colonizare legislativă”, pentru a se ajunge la esența fenomenului.
153 </p>
154
155 <p>
156 Nu doar amatorii sunt derutați de această expresie. Chiar și profesorii de
157 drept, care predau despre legile amintite, sunt ademeniți și zăpăciți de
158 seducția termenului „proprietate intelectuală”, ajungând să facă afirmații
159 ce contrazic fapte pe care deja le cunosc. De exemplu, un profesor a scris,
160 în 2006:
161 </p>
162
163 <blockquote><p>
164 Spre deosebire de descendenții lor care pun acum bazele WIPO, creatorii
165 Constituției americane aveau o atitudine principială, pro concurență, în
166 ceea ce privește proprietatea intelectuală. Ei știau că drepturile sunt
167 necesare dar&hellip; au ales să lege mâinile Congresului, restrângându-i
168 puterile în multe feluri.
169 </p></blockquote>
170
171 <p>
172 Afirmația se referă la Articolul 1, Secțiunea 8, Paragraful 8 din
173 Constituția Statelor Unite, care autorizează legea dreptului de autor și
174 legea patentelor. Paragraful acela, totuși, nu are nimic de-a face cu legea
175 mărcilor comerciale sau cu multe altele. Termenul „proprietate intelectuală”
176 l-a determinat pe acel profesor să facă generalizări false.
177 </p>
178
179 <p>
180 De asemenea, termenul „proprietate intelectuală” duce la o gândire
181 simplistă. El îi face pe oameni să-și concentreze atenția asupra asemănării
182 superficiale pe care aceste legi o au &mdash; privilegiile artificiale
183 create pentru unele dintre părțile interesate &mdash; și să ignore detaliile
184 ce dau substanța legilor: restricțiile specifice pe care fiecare lege le
185 impune publicului și consecințele lor. Concentrarea simplistă pe forma și nu
186 pe fondul legilor duce la o abordare „economică” a tuturor implicațiilor
187 ulterioare.
188 </p>
189
190 <p>
191 Aici, economia acționează, așa cum se întâmplă în multe cazuri, că un
192 vehicul pentru premise ce nu sunt atent examinate în prealabil. Acestea
193 includ presupuneri despre valori, precum căci cantitatea produsă contează
194 dar libertatea și modul de viață nu, și presupuneri factuale care sunt de
195 cele mai multe ori false, ca de exemplu că drepturile de autor îi susțin pe
196 muzicieni, sau că medicamentele patentate susțin cercetarea vietiilor
197 omenești.
198 </p>
199
200 <p>
201 O altă problemă este și aceea că, la scara largă impusă de termenul
202 „proprietate intelectuală”, preocupările specifice ale fiecărei legi în
203 parte devin greu de observat. Aceste preocupări provin din particularitățile
204 fiecărei legi – adică exact zona pe care termenul „proprietate intelectuală”
205 îi încurajează pe oameni s-o ignore. De exemplu, o problemă ridicată de
206 legea dreptului de autor este întrebarea dacă schimbul liber de înregistrări
207 muzicale trebuie permis; legea patentelor n-are nimic de-a face cu
208 asta. Legea patentelor ridică întrebări cum ar fi aceea dacă țărilor sărace
209 ar trebui să li se permită să producă medicamente și să le vândă ieftin
210 pentru a ajuta sănătatea oamenilor; legea dreptului de autor nu are nimic în
211 comun cu asta.
212 </p>
213
214 <p>
215 Nici una dintre aceste probleme nu este strict economică, iar aspectele
216 non-economice sunt foarte variate; folosirea generalizărilor „economice”
217 supeficiale atunci când vorbim despre asta duce doar la ignorarea
218 diferențelor. Punerea împreună a mai multor legi sub umbrela „proprietății
219 intelectuale” ne împiedică să gândim clar despre fiecare dintre ele, luată
220 în parte.
221 </p>
222
223 <p>
224 Astfel, orice opinie despre „problema proprietății intelectuale” și orice
225 generalizare despre această categorie este, mai mult ca sigur,
226 prostească. Dacă credeți că toate legile acestea reprezintă o singură
227 problemă, atunci aveți tendința de a vă forma opiniile din generalități mult
228 prea largi și grosiere, care nu sunt bune.
229 </p>
230
231 <p>
232 Respingerea „proprietății intelectuală” nu este un exercițiu strict
233 filozofic. Termenul dăunează cu adevărat. Apple l-a folosit că să <a
234 href="https://www.theguardian.com/us-news/2017/mar/11/nebraska-farmers-right-to-repair-bill-stalls-apple">schimbe
235 debata în statul Nebraska pe tema legii „dreptului de a repara”</a>. Acest
236 concept fals i-a dat companiei Apple o posibilitate să-și masamulizeze
237 preferința pentru secrete, fapt care stă în direct conflict cu drepturile
238 clienților, pe baza unui principiu căruia clienții și statul trebuie să
239 cedeze.</p>
240
241 <p>
242 Dacă doriți să judecați clar despre chestiunile ridicate de patente,
243 drepturi de autor, mărci comerciale sau multe alte legi de acest gen, atunci
244 primul pas pe care trebuie să-l faceți este să renunțați la obiceiul de a le
245 gândi unitar și să le tratați separat. Al doilea pas este acela de a
246 respinge viziunea simplistă și limitată pe care o sugerează termenul
247 „proprietate intelectuală”. Luați în considerare fiecare aspect, separat, și
248 veți avea șansa de a-l judeca bine.
249 </p>
250
251 <p>Și dacă este vorba să reformăm WIPO, aici este <a
252 href="http://fsfe.org/projects/wipo/wiwo.en.html">o propunere conform căreia
253 să i se schimbe numele și scopul</a>.
254 </p>
255
256 <hr />
257
258 <p>
259 Vedeți de asemenea și <a href="/philosophy/komongistan.html">Istoria
260 interesantă a Komongistanului (Descreditarea termenului „proprietate
261 intelectuală”)</a>.
262 </p>
263
264 <p>
265 Țările din Africa au mai multe în comun decât aceste legi, iar „Africa” este
266 un concept geografic coerent; cu toate acestea, <a
267 href="http://www.theguardian.com/world/2014/jan/24/africa-clinton">să
268 vorbești despre întregul continent „Africa” în loc de anumite țări poate
269 cauza un număr mare de neînțelegeri</a>.
270 </p>
271
272 <p>
273 <a
274 href="http://torrentfreak.com/language-matters-framing-the-copyright-monopoly-so-we-can-keep-our-liberties-130714/">
275 Rickard Falkvinge susține respingerea acestui termen</a>.</p>
276
277 <p><a
278 href="http://www.locusmag.com/Perspectives/2016/11/cory-doctorow-sole-and-despotic-dominion/">
279 Cory Doctorow condemnă de asemenea</a> termenul „proprietate intelectuală”.</p>
280
281 <div class="translators-notes">
282
283 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
284 </div>
285 </div>
286
287 <!-- for id="content", starts in the include above -->
288 <!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
289 <div id="footer">
290 <div class="unprintable">
291
292 <p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a
293 href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>. Există și <a
294 href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și
295 alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a
296 href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>
297
298 <p>
299 <!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
300 replace it with the translation of these two:
301
302 We work hard and do our best to provide accurate, good quality
303 translations. However, we are not exempt from imperfection.
304 Please send your comments and general suggestions in this regard
305 to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">
306
307 &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
308
309 <p>For information on coordinating and submitting translations of
310 our web pages, see <a
311 href="/server/standards/README.translations.html">Translations
312 README</a>. -->
313 Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la
314 dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu
315 suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile
316 dvs. generale în această privință la <a
317 href="mailto:web-translators@gnu.org">&lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
318 <p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru
319 paginile noastre, consultați <a
320 href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p>
321 </div>
322
323 <!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
324 files generated as part of manuals) on the GNU web server should
325 be under CC BY-ND 4.0. Please do NOT change or remove this
326 without talking with the webmasters or licensing team first.
327 Please make sure the copyright date is consistent with the
328 document. For web pages, it is ok to list just the latest year the
329 document was modified, or published.
330
331 If you wish to list earlier years, that is ok too.
332 Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
333 years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
334 year, i.e., a year in which the document was published (including
335 being publicly visible on the web or in a revision control system).
336
337 There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
338 Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
339 <p>Copyright &copy; 2004, 2006, 2010, 2013, 2015, 2016, 2017, 2018 Richard
340 M. Stallman</p>
341
342 <p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license"
343 href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative
344 Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p>
345
346 <!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
347 <div class="translators-credits">
348
349 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
350 </div>
351
352 <p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
353 Actualizată:
354
355 $Date: 2021/05/31 09:06:20 $
356
357 <!-- timestamp end -->
358 </p>
359 </div>
360 </div>
361 <!-- for class="inner", starts in the banner include -->
362 </body>
363 </html>

savannah-hackers-public@gnu.org
ViewVC Help
Powered by ViewVC 1.1.26