Sparanghel, o omleta

Azi va scriu cîte ceva despre sparanghel. Adica ce mai fac eu cu el. Mi-l place preparat în toate felurile. Din pacate, în ultima vreme ai mei nu prea (mai) sînt interesati, nu au fost niciodata mari amatori, asa ca am cam ramas de una singura cu sparanghelii mei. Logic ca, gatind doar pentru mine, nu ma complic prea tare cu preparatul. La cît de putin vreau eu sa stau în bucatarie, n-o sa ma apuc sa fac o tarta doar pentru mine, asa ca ma gîndesc la cele mai simple moduri de a gati verzaciunea în cauza.

Îmi place si sparanghelul alb, dar pe cel verde cît mai subtirel îl ador, de aceea ajunge mult mai des pe masa mea decît cel alb. În orice caz, indiferent de care aveti, cel mai bun este sparanghelul în primavara începînd cu sfîrsitul lui martie - pîna la sfîrsitul lui iunie. Clar ca-l gasiti prin supermarketuri tot anul, dar nu e nici pe departe atît de bun ca cel de sezon. Primul care apare la noi pe piata vine în general din Grecia, Spania si Italia. Buni sînt cei din Grecia si Italia, Spania mai rar (eu nu mai cumpar deloc)... 

Sezonul sparanghelului în Germania începe abia dupa mijlocul lui aprilie. Se gaseste sparanghel local si la sfîrsitul lui martie, dar e din cel fortat, ajutat sa creasca. De pofta am cumparat o legatura Bio din Grecia. Cît de bio o fi fost însa nu stiu, ca nu am cum verifica, dar au fost deliciosi. Deci sa speram ca grecii sînt baieti cinstiti :D

Cel mai simplu posibil si gustos pentru papila mea - sparanghelii aliniati în tava de fonta cu suprafata striata, pensulata în prealabil cu un strop de ulei si dati sub gratarul cuptorului/functiunea grill - încins la maxim timp de maxim 10 minute. De aici, fiecare îi poate folosi sau servi cum doreste.

- simpli, direct din tava... asa ca snack :D
- cu pecorino romano sau parmezan ras deasupra
- cu sos alb/bechamel sau hollandaise 

- stropiti cu ceva ulei de masline, sare, piper si chiar ceva otet balsamic de buna calitate
- taiati bucati mai mici - în diverse salate
- în tarte rapide
- omlete
- cu prosciutto crudo, cotto
- dau o savoare deosebita chiar si unei supe creme, gatiti astfel

Si sigur mai gasiti voi înca o gramada de variante. Doar dati frîu liber fanteziei.

Eu mi-am pregatit o omleta din 2 oua, 1 lingura mare de creme fraîche, piper si sare de Himalaya din rîsnita, ceva verdeata - chives, foarte putin unt cu care am uns forma si bineinteles cîteva fire de sparanghel taiate bucati. În cuptorul încins la maxmim, omleta este gata în cîteva minutele. 

M-am amuzat putin, ca viata e destul de serioasa :D 

Am batut ingredientele din castron cu telul în forma de para, 

am turnat într-un vas termorezistent uns cu unt. 

Deasupra am pus bucati de sparanghel si o rosioara. 

Am dat vasul în cuptorul preîncalzit la maxim 

si am lasat cîteva minute pîna s-a umflat si rumenit omleta. 

O mîndrete de omleta. Delicioasa! 

Lingura de creme fraîche îi confera omletei o textura pufoasa. 

Alte retete cu sparanghel :

Sparanghel în foietaj
Tarta cu sparanghel
Sparanghel cu pecorino
Tarta cu sparanghel si sunca
Cotlete de miel cu sparanghel alb si verde
Sparanghel cu bacon si parmezan
Supa crema de sparanghel
Sparangel alb cu muschi crocant si sos
Salata de oua cu sparanghel si ciuperci

Pîine cu ou si mozzarella

Ieri am pregatit aceasta minunatie care am descoperit-o la Ama în bucatarie. Se prepara rapid, si este buna rau! Daca mai serviti si o salata pe lînga, e chiar un prînz excelent. Carnivorilor înraiti le recomand si niste sunculita gen prosciutto cotto sau chiar putin bacon tocat maruntel. Daca va hotarîti pentru proteina animala (din bacon, sunca), va sfatuiesc s-o asezati pe pîine înainte de a turna oul batut, iar daca doriti deva crocant între dinti, peste mozzarella. În orice caz, eu o s-o repet! Multumesc pentru reteta!

Ingrediente pentru 3 portii:

• felii de pîine/ 12 felioare de bagheta
• 4 oua
• 2 bile de mozzarella, feliate
• putin unt, pentru uns pîinea
• 6 lingurite de smîntîna
• 1 legatura mica de patrunjel, tocata grob
• sare, piper
• 1 lingura ulei de masline e.v.

Eu am folosit o bagheta taraneasca, mai densa - fara afînatori, din faina de spelta. Am pus cîte 4 felioare de caciula. Daca serviti salata sau altceva pe lînga, puteti socoti cîte 2 felioare de caciula si aveti 6 portii. Daca va e foame tare, reveniti din nou la cele 3 portii initiale de la care am plecat :D

Pregatim ingredientele si fixam cuptorul la 200°C.

Între timp batem ouale cu smîntîna, sare, piper si patrunjel.

Turnam amestecul peste felioarele de pîine/bagheta,
pe care le-am uns în prealabil cu putin unt si le-am asezat în tava cu hîrtie de copt, 

pe partea unsa. Eu am stropit felioarele cu putin ulei de masline.

Deasupra aranjam feliile de mozzarella, daca a mai ramas ceva patrunjel pe tocator
îl împrastiem deasupra, ca doar n-o sa-l risipim :P

Dam tava în cuptor, si o lasam... pîna arata bine :D 

Se transfera foarte usor din tava pe platou, cu sau fara hîrtia de copt.

Un ochi în centrul atentiei

Un mic dejun delicios, sau de ce nu, chiar si un prînz rapid, servit alaturi de o salata... si tinînd cont ca nu necesita prea mult de lucru, în circumstante majore s-ar putea servi chiar si la ore indecente, dupa miezul noptii de exemplu, în cazul în care nu dormiti din stiu eu ce motive :P 

Ochiul din centrul atentiei, este un simplu ou, înconjurat de putina brînza, o rosioara si multa aroma de la uleiul de masline presat la rece. Reteta, cum spuneam cu un post mai jos, este inspirata de pe blogul Antoninei. 

Ingrediente: 

• 1 felie maaare de pîine, de care va place
• 1 ou mai mititel
• 1 bucatica de parmezan, aschii subtirele
• 1 bucatica de gorgonzola, farîmitata/rupta cu degetele
• 1 rosie decojita si fara semnite, taiata bucatele
• putin ulei de masline 
• sare, daca e nevoie 

Pregatim ingredientele.

Le aranjam pe pîinea stropita cu ceva ulei de masline.
Dam toata afacerea în cuptorul preîncalzit la 200 °C pîna se coace oul asa cum va place.

Vreau sa va arat ce frumos rumenit e dedesubt! Mmmmm!

În rest... serviti cu pofta! 

Multumesc pentru reteta! 

Shakshuka

Reteta am vazut-o pe artaculinara.com, postata de Adriana. Reteta originala o puteti citi si viziona aici: Yotam Ottolenghi's Shakshuka. Nu m-am abatut prea mult de la reteta originala. Reteta lui Ottolenghi prevede 190 ml ulei de masline, ceea ce mie mi se pare exagerat de mult. Eu am folosit vreo 3-4 linguri. Zahar brun Moscovado nu mai aveam, asa ca am folosit Demerara, dar doar doua prize/cît am luat cu doua degete. Ardeii grasi sînt oricum dulci destul. Cimbrul l-am avut proaspat, iar coriandrul uscat/macinat. Exact invers fata de reteta originala. Rosii am avut doar mici, foarte aromate si dulci, asa ca am folosit 30 bucati - cam cît am apreciat eu volumul a 6 rosii. Apa - 250 ml mi se pare prea multa. Eu am pus doar 50 ml. Dupa parerea mea e suficient. Altfel ar trebui fierte prea mult, si mie nu-mi plac legumele foarte moi. Deci, practic nu am schimbat prea mult, ci mai mult am scris... dar na, am vrut sa stiti si parerea mea :D

O mîncarica ideala ca mic dejun copios, mai întîrzîiat... asa de weekend. Ingredientele si cantitatile mai exacte, folosite de mine, le vedeti mai jos.

Ingrediente:

• 1 vf. lingurita seminte chimen
• 3-4 linguri ulei de masline
• 2 cepe de marime medie, taiate fidelute
• 4 ardei grasi (rosu + galben), taiati bastonase
• 2 prize de zahar brun (Demerara)
• 2 frunze proaspete de dafin
• 3 ramurele cimbru de cultura (Thymus vulgaris) , doar frunzulitele
• 2 linguri patrunjel, frunzulite
• 1 vf. cutit coriandru uscat si macinat
• 30 rosioare cherry, taiate în jumatate
• cîteva pistile de sofran
• putin cayenne, gorb mojarit
• sare si piper proaspat rîsnite, dupa gust
• 50 ml apa
• 4 oua

Se rumenesc semintele de chimen într-o tigaie fara adaos de grasime.



Se adauga uleiul si ceapa si se soteaza 2-3 minute.



Se adauga ardeii si zaharul si se soteaza scurt, apoi



se adauga patrunjelul, cimbrul, foile de dafin si rosiile, si se soteaza usor pîna prind culoare frumoasa, iar rosiile se înmoaie. Între timp se adauga putina apa si se condimenteaza cu coriandru, sofran, cayenne, sare si piper dupa gust.



Eu folosesc pistile de sofran pe care le cumpar în capsule/doze mini.
Asa se pastreaza cel mai bine. Parerea mea. Si mi se pare mai usor de dozat decît cel macinat.



Cayenne Peppers, cel mai bine cumparati întregi si mojariti la fata locului.



Dupa ce scade lichidul, se adauga ouale deasupra, se acopera cu capac si se lasa pîna ouale se îngheaga, dar ramîn moi.  (Nefiind toti acasa, am împartit legumele, iar o parte am transferat într-o alta tigaie,în care am facut loc pentru doua oua. Asta a fost portia noastra, a fetelor. Cîte un ou de caciula, ca noi nu sîntem mari amatoare de oua. Cealalta parte de legume am încalzit-o mai tîrziu, si am procedat la fel (aia fu portia întîrzîiatului :D)).



Servit cu pîine de casa proaspata... o nebunie!