Mini tarte cu crema de vanilie si fructe

Îi multumesc Simonei pentru invitatia la provocarea " Dulce Românie", care este gazduita în aceasta luna de blogul Simona's World. Luna asta a fost una încarcata pentru mine, si credeam ca nu voi ajunge sa particip. Totusi, chiar daca mai codasa, se pare ca reusesc si eu macar la sfîrsitul lunii.
Una din teme cere aluaturi dospite, fie dulci sau sarate, iar a doua - aperitive festive, deserturi colorate, în cinstea zilei de 1 Iunie, Ziua Copilului.
Am ales ceva dulce, simplu (cum altfel?)  si colorat, numai bun pentru copii - Mini tarte cu crema de vanilie si fructe de sezon. Un desert proaspat inundat de parfum si arome. Reteta aluatului o gasiti pe blog. E vorba de Pâte Brisée, în care am mai adaugat 1-2 linguri de zahar (nu am masurat exact) si coaja de lamîie razuita, deshidratata. Din acest aluat ies 6-8 mini tarte.

Ingrediente:

• 1 portie de Pâte Brisée ( in plus 1-2 linguri zahar si coaja de lamîie)*
• 400 ml lapte
• 3-4 pistile de sofran (optional)
• 30 g amidon de porumb
• 3-4 linguri zahar/ dupa gust
• 1 pastaie vanilie
• 6-8  cirese mari fara sîmburi
• 18-24 zmeurici
• 8-10 capsunele
• 1 mîna buna de afine
• 1 pliculet agar-agar (optional)

Fructele proaspete, starletele :) 

* Aluatul se prepara exact ca aici, în plus se adauga o lingura de zahar si coaja de lamîie. În timp ce aluatul se odihneste la frigider, se ung formele de tarte cu unt si se presara cu un start fin de faina (sa fiu sigura ca ies tartinele întregi din forma). Daca aveti alte forme, fie teflonate, silicon sau alte materiale, le folositi asa cum stiti si le cunoasteti. 
Se imparte aluatul în 6-8 bucati, se formeaza bilute care se aplatizeaza cu podul palmei si degetele, pîna se obtine o foaie rotunda de aproximativ 12-13 cm. Se imbraca interiorul formelor si se dau la frigider pe masura ce pregatiti cîte una.
Se dau în cuptorul preîncalzit la 180-190°C timp de 15-17 minute. 

Se scot formele pe un gratar si se lasa la racorit. Nu scoateti tartinele atît cît sînt înca fierbinti - sînt înca moi si fragede, iar riscul de a se rupe e mare. Cînd se pot atinge formele cu mîna, se pot întoarce în palma, iar apoi repartizati tartele din nou pe gratar, pentru a nu transpira. Numai bine pîna se racesc, preparati crema, de fapt budinca.
Se amseteca amidonul cu cîteva linguri de lapte rece. Restul se pune la fiert cu pistile de sofran. Cîteva pistile doar coloreaza putin laptele. Pe masura ce laptele se încalzeste se va colora putin. Cînd este de un galben palid se îndeparteaza sofranul si se adauga pastaia de vanilie despicata, se amesteca. Cui nu-i place aspectul "picatelat" poate folosi extract de vanilie, sau vanilie sub alta forma. Pe mine nu ma deranjeaza, prefer vanilia pura.
Se adauga si zaharul, iar cînd laptele clocoteste se adauga amidonul înmuiat în lapte rece si se amesteca cu spor pîna se îngroasa. Se îndeparteaza pastaia de vanilie si se umplu tartele cu crema obtinuta. 

Fructele le-am spalat. Zmeura si afinele le-am lasat la scurs într-o sita, cireselor le-am îndepartat coditele si sîmburii, 

iar capsunelor partea verde - i-am taiat exact înainte de a-i aseza pe tarte. 

Cine doreste poate prepara un jeleu/gelatina dupa indicatiile de pe ambalaj.
Eu am preparat un pliculet de agar-agar rosu (colorat cu pulbere de sfecla rosie),
si am pensulat fructele pentru a avea un aspect mai lucios. 

Notita:

- tartinele se pot umple cu ce crema doriti
- se pot umple cu budinci felurite
- se pot acoperi cu tot soiul de fructe, atît proaspete cît si din compot
- se poate renunta la fructe, iar peste budinca puteti presara nuci caramelizate
- puteti umple tartele cu crema de vanilie peste care presarati zahar brun si-l caramelizati cu arzatorul
- le puteti umple cu mere date pe razatoare si calite putin, iar deasupra puteti spritui o bezea, apoi dati tartinele sub grilul cuptorului pentru a o rumeni
- puteti umple tartinele cu lemon curd, etc...

Aici alte budinci:

- Budinca de cocos
- Budinca de caramel
- Budinca praliné

Desert cu brînza, clatite si fructe

Inspirata de "Brînzoasa" creata de Uptown Girl, la rîndul ei inspirata de Bendis, am facut si eu acest desert minunat! O reteta care merita încercata! Cine adora clatitele cu brînza, va iubi acest desert! Uptown Girl a folosit un Quark cu vanilie, iar fructele au fost capsuni congelati si stafide (îmbatate în coniac timp de jumatate de ora). Eu am ales un Quark natural, si am pus zahar vanilat. Ca fructe am ales piersici dulci si parfumate din Calabria si mure congelate daca tot aveam. O combinatie excelenta, tinînd cont de gustul meu.

        Ingrediente:

• 4 oua
• 4 linguri zahar vanilat
• 1 lingura coaja de lamîie
• 250 g Quark
• 250 g mascarpone
• 2 piersici proaspete, curatate si taiate cubulete
• 1 mîna buna mure congelate
• 6 clatite grosute

Se bat ouale împreuna cu zaharul vanilat si coaja de lamîie,
aproximativ 3-4 minute în vasul robotului.
Punctutele negre sînt din zaharul cu vanilie, facut de mine.


Între timp se taie calatitele fîsii, si se pun împreuna cu fructele
într-o forma unsa cu putin unt si tapetata cu un strat foarte fin de faina.



Se adauga mascarpone si Quark la ouale spumoase, si se mai mixeaza putin.



Acest amestec se toarna în forma peste fructe si fîsiutele de clatite.



Forma se da în cuptorul preîncalzit la 180°C si se lasa 35-40 minute.



Se lasa putin la racit si se serveste pudrat cu zahar sau/si un sosulet din fructe de padure. Eu cu sosulet de mure.

Cum congelam mure,coacaze,fragute,zmeura...

Banuiesc ca majoritatea dintre cititori stiu cum se congeleaza murele si restul fructelor maruntele gen coacaze, cirese, visine, fructe de padure-zmeura, afine, coacaze negre, agrise, fragi and Co. Totusi o sa scriu, ca poate printre cititori se afla si începatori într-ale bucataritului/gospodaritului, iar aceste informatii vor fi folositoare cuiva.
Aceste fructe mici si fragede se se spala în apa rece, de preferat prin scufundare. Jetul robinetului fiind prea puternic pentru mure, zmeura si fragi, mai ales. Se pun fructele într-o sita si se scufunda într-un vas încapator cu apa rece. Repetati operatia de 2-3 ori. Nu le lasati la "înmuiat" în apa-repet, murele, zmeura sau fragii. Sînt foarte sensible. Mai ales fragii si murele. Nu numai ca îsi pierd din aproma, dar fragutele tind sa se descompuna rapid în apa. Restul coacazelor gen agrise, coacaze negre, afine, suporta un tratament mai "dur". Adica se pot spala normal într-un vas cu apa rece, schimbînd 2-3 ape.
Murele prelucrati-le cît mai rapid posibil dupa ce au fost culese. Nu le lasati pîna a doua zi, mucegaiesc foarte repede! Dupa spalare se lasa la scurs în sita sau pe un servet curat. Atentie, aceste fructe pateaza. Folositi servete din hîrtie absorbanta. Fructele se aseaza una lînga alta pe o tava curata si uscata. Se dau la congelator. Dupa 4-5 ore fructele sînt congelate si pot fi mutate în doze din care puteti sa luati mai tîrziu cîte fructe doriti.
Congelate umede si la gramada obtineti un bot mare de fructe, si odata decongelate va trebui sa le folositi pe toate odata... si nici forma de fruct nu mai au. Congelate dupa aceasta metoda veti avea mereu fructe frumoase pe care le puteti folosi chiar si la decor. Pentru asta trebuie sa le decongelati la fel de frumos cum le-ati congelat. Una lînga cealalta, nu una peste alta sau la gramada. La Strudelul cu brînza, lime si zmeura, sau Prajitura cu brînza si zmeura, puteti vedea ce frumos arata zmeura congelata.

Aici zmeura congelata.

De pe tava se transfera rapid în doze, altfel se formeaza un strat de condens care îngheata.
Am pus cîte 500 g pro doza de plastic pentru congelator.

Dupa ce stau 1-2 miutele la aer, se înzapezesc :D

Marmelada de mure

Un fruct care nu atrage atentia niciunui membru din familia mea. Nu stiu sigur daca marmelada de capsuni este si favorita mea. Posibil. Nu consum eu des marmelade, si sigur cea de capsuni are trecere mai mare pe masa noastra, chiar si pe papila mea, pentru ca ma alatur majoritatii... dar cea de mure are un loc special. Marmelada de mure este marmelada mea de suflet. Poate din cauza ca nimanui nu i-o place. Tatei i-o placea, dar el nu mai este...
Nici cea de zmeura nu e o favorita în familie, iar eu o ador, la fel cum o adora tata. Cu fiecare lingura învîrtita în oala cu marmelada, gîndurile îmi fug la tata. Deapan amintiri în gînd. Amintiri amuzante. Ma surprind zîmbind... apoi ma întristez, cînd ma "trezesc" la realitate. El era maaare amator de marmelade si gemuri. Nu era dimineata fara felia lui de pîine cu marmelada si un ceai. Micul dejunul preferat...
Murele le am de din ograda celei mai vechi prietene. Cum se aude :"vechi!". Dar stiti cum sta treaba cu prietenia. Este precum vinul. Cu cît mai vechi, cu atît mai bun :)
În curtea Luciei se afla cea mai frumoasa tufa de mure pe care am vazut-o eu vreodata! Este imensa, cu fructe mari si aromate. Desi nu îi ofera niciun tratament special, are mereu recolta bogata. De ani de zile tot spun ca fur o coarda(ca asa se face. Se fura! Nu se da, si nu se ia cu buna constiinta în vazul lumii!... ca atunci nu se prinde :D), dar mereu uit. Oricum, la cîte kilograme de mure produce tufa aia, nici nu are rost sa mai îmi pun si eu în gradina, daca tot am de unde sa culeg destule. Asa...
Dupa ce am mîncat mure pe saturate, am cules împreuna cu Lucia aproape 3 kilograme de mure. Ajunsa acasa, am mai mîncat o tura, ca ma apucase iar pofta. Marmelada am facut doar dintr-un kilogram. Un kilogram am pus la congelat... am mai mîncat cîteva, si gata pe anul asta.

Daca ajung mîine la Lucia, si nu ploua din nou cu galeata, o sa fac o poza murelor.

        Ingrediente:

• 1 kg mure
• 1 kg zahar cu pectina (1:1 Südzucker)

Pentru ca am vrut ca marmelada sa aibe mai textura mai groaba,
am ales zahrul cu pectina de la Südzucker.
Am preparat marmelada dupa indicatiile de pe ambalajul zaharului.
Acolo spune asa: Fructele se amesteca cu acel zahar,
si timp de 3 ore se învîrte usor cu o lingura , cînd si cînd.

Apoi se pune vasul pe foc moderat, si se fierbe timp de 4 minute.
Minutele se numara din momentul în care marmelada începe a clocoti.

Marmelada se fierbe într-o oala înalta, altfel riscati sa o adunati de pe aragaz.

Se toarna fierbinte în borcanele sterilizate si uscate.
Eu le întorc mereu cu capu-njos timp de 10-15 minute,
dupa care le întorc 'napoi la pozitia initiala, le acopar
si le las asa pîna a doua zi cînd le duc în camara.

Prima proba.Mmmmmmm!

Cînd am ajuns azi dimineata la Lucia, tocmai a început sa ninga... zic asa, ca sa nu ma mai "aud" spunînd ca plouaaaaa! Am facut rapid o poza. Asta este doar o particica mica a tufei imense. Am vrut sa vedeti cît este înca de încarcata. Si asta dupa recolta în repetate rînduri deja.Înca mai sînt kilograme de mure. Cred ca pîna la urma mai o pun si de un siropel :D

Prajitura cu fructe de padure si sos de vanilie

...în gradinuta mea, sezonul fructelor mititele se îndreapra spre sfîrsit. Pentru ca le adoram proaspete,le-am consumat pe masura ce se coceau. Din pacate,zilele cu zmeurele aromate, coacaze colorate si fragute parfumate s-au cam terminat. Totusi,azi,dis de dimineata, chiar dupa ce disparuse roua, m-am agatat de-un cosulet si am plecat la adunat cu speranta ca mai am parte de o mini recolta. Ici si colo, dupa cîte o frunzulita îsi scotea capsorul cîte o zmeurica rusinoasa.

Dupa munca seculara de mers pe coate si genunchi, am cules doua mîini bune de zmeura rosie, una de zmeura galbena, o mîna de coacaze negre, una si jumatate de coacaze rosioare si o mînuta de fragute. Un parfum frateeeee! Cum sa te abtii sa nu înfuleci cîteava coacaze, vreo doua fragute, zmeura si ea trebuia probata! Pîna si Felix, iubitul meu companion cu patru labute, adulmeca de zori parfumul fructelor în timp ce fotografiam cosuletul, care-i ocupa locul pe trunchiul de lemn.

Aaaaa, da, voiam sa fac o prajitura...

Pentru ca mi-a placut foarte mult textura muffinsilor inventati, am folosit aproximativ aceeasi reteta. Cu mici schimbari, prajitura mea totusi si-a pastrat consistenta, ceea ce ma face sa cred ca laptele de cocos din tetra pak, chiar este ingredientul raspunzator pentru textura aceea care-mi place mie.

• 260 g faina
• 150 g zahar brun
• 30 g amidon fin de porumb (Gustin)
• 10 g praf de copt
• un praf de sare
• 50 g fulgi de cocos
• 1 vf. lingurita bicarbonat
• 1 lingura zeama de lamîie
• 400 ml lapte de cocos(tetra pak)
• 100 ml ulei
• 1 lingura extract de vanilie
• 2 oua
• 350 g fructe(cîntarite dupa curatare)

Pentru început, am fixat cuptorul la 180°C si l-am pornit,
apoi am uns tava cu unt si presarat cu un strat fin de faina.
Am spalat fructele sub un dus usor de apa rece,
si le-am lasat la scurs în strecuratoare.

Am amestecat bine faina cu zaharul brun,amidonul, praful de copt, sarea si fulgii de cocos. În cana gradata am adaugat si masurat totodata uleiul si laptele de cocos, am adaugat si bicarbonatul stins cu zeama de lamîie, extractul de vanilie si ouale, apoi am amestecat bine. Am turnat amestecul lichid peste cel uscat, am amestecat usor cu o spatula dupa care l-am turnat în tava unsa cu unt si tapetata cu faina.

Fructele le-am presarat deasupra,apoi le-am apasat si nivelat foarte usor cu dosul unei linguri. Daca ramîn deasupra caldura aspra le usuca. Ascunse sub un strat subtire din aluat ramîn fragede si suculente. Am dat tava la cuptor,si am lasat în total 45 minute la copt. Ultimele 15 minute am redus temperatura cuptorului la 170 °C.

Între timp am preparat sosul de vanilie. Am ales o varianta usoara fara unt si galbenusuri.


Am facut doar un sos simplu din:

• 500 ml lapte
• 10 g amidon
• 1 pastaie de vanilie
• 3 linguri de zahar(dupa gust)
• pistile de sofran

Am amestecat bine amidonul cu 2-3 linguri din lapte. Alte 2-3 linguri de lapte le-am pus într-o cescuta împreuna cu pistilele de sofran, si l-am încalzit bine (aproape fiert) la microunde. Restul laptelui l-am pus la fiert împreuna cu zaharul, maduva unei pastai de vanilie si pastaia despicata. Cînd a început sa fiarba am adaugat laptele cu amidon si cel cu sofran strecurat de pistile. În aceasta reteta sofranul are rolul colorantului natural, pentru a îngalbeni putin sosul de vanilie.

Dupa cele 45 de minute am scos prajitura si am lasa-o la racorit pe un gratar, apoi am transferat-o pe un platou. Cine doreste o poate pudra cu zahar pudra sau decora dupa plac...cu fructe, fulgi de cocos sau chiar ciocolata razuita. Eu nu prea decorez prajiturile niciodata, pentru ca ai mei urasc acest lucru. Am pudrat doar felia mea :D

...da, deci am încheiat sezonul cu o prajitura delicioasa si foarte parfumata!