Comana cea albă – Poveşti de istorie cu Vlad Ţepeş la Mănăstirea Comana; urcare la Moara de hârtie

A fost odată o zi semi-senină în final de iarnă.

O iarnă luuuungă, spectaculoasă şi care ne-a dăruit zăpadă cât pentru doi ani şi mai bine.

Potecile Parcului Natural Comana mă aşteptau încă de anul trecut, fix pe vremea asta, când erau înţesate de flori şi zăpada fusese înghiţită de razele soarelui. Fără dinţi.

Şi cum Adi nu le călcase pragul şi cum l-am... ademenit cu traseele şi marcajele de prin pădure, cu delta (Neajlovului), cu ceva sălbăticie, cum eu tânjeam după Manăstirea Comana şi Moara de hârtie  – ce-am zis noi?! „Hai (din nou) la drum!”

Printre amintiri - Comana în alte vremuri

Ieri v-am prezentat frumuseţile naturii de la Comana şi v-am promis că revin cu imagini din epoca trecută, atunci când privirea îţi era furată (şi) de câteva colibe pescăreşti acoperite de stuf – aşa-numitul Sat Celtic.

Vă POVESTEAM că astăzi acestea nu mai există.

Vechiul podeţ de ducea către colibe a ars acum doi ani, iar acestea au fost înghiţite de apă.

Când mă refer la „podeţ” mă gândesc la acele scânduri aflate la ceva distanţă una de alta.

Majoritatea bucăţilor învechite de lemn se clătinau bine de tot sub picioare. Iar jos era mlaştină.

Recomandarea lunii – VERDE de Comana

*Aceasta este a patra lună în care vă ofer RECOMANDAREA LUNII.  
S-a nimerit ca, până acum, să fie un subiect din fiecare categorie: serialul „Shameless” (aprilie), cartea „Cerere în călătorie” (mai) şi filmul „Robot & Frank”. Toate, postări de SUFLET.

A venit rândul CĂLĂTORIILOR.

Parcul Natural Comana, după denumirea completă oficială, se află în judeţul Giurgiu.

Poate aţi auzit de zonă ca „Delta de lângă Bucureşti”.

Sunt vreo 30 de kilometri de Bucureşti.

Cum eu şi Ion locuim în apropierea ieşirii spre Giurgiu, ne-a luat destul de puţin să ieşim din Capitală.