Nu, Jovis Homemade Beauty nu s-a transformat peste noapte intr-un blog culinar! ...doar autoarea sa s-a apucat sa mai puna si ea mana pe cate o cratita:)) si a inceput timid, cu niste smochine la cuptor.
Sunt absolut innebunita dupa smochine. Sunt fructele mele preferate (pe acelasi loc cu ciresele, pepenii si gutuile) si as putea manca smochine in cantitati cel putin indecente:)) Pacat ca nu se gasesc asa des, multe (si ieftine) pe cat as dori eu.
Ei, si cu regretul ca nu am in curte niste smochini in gand, am cedat tentatiei si mi-am cumparat aproape un kilogram dintr-un supermarket asteptand apoi cu sufletul la gura sa ajung acasa pentru a-mi putea satisface pofta. Dar acasa, maaaare dezamagire! Smochinele, pe cate mari erau si de bine aratau, pe atat de mediocre (ca sa nu zic de-a dreptul naspa) erau la gust. Nu aduceau nici pe departe cu smochinele din gradina (a altcuiva, ca eu v-am zis ca n-am smochini in curte:D), alea dulci si bune de ti se topesc in gura, chiar daca arata mai modesc (sunt mai mici si verzi la culoare, nu mov ca astea de supermarket). Nici nu le-am putut manca...riscau sa strice imaginea zeitatii smochinesti care salasluieste in mintea mea:))
Nici sa le arunc nu puteam (la 17 lei/kg!) asa ca am gasit solutia
salvatoare: le-am facut la cuptor cu vanilie si miere. Si au fost bune! Au reusit sa salveze imaginea smochinelor din intreaga lume si sa nu se faca de ras:P
Cum le-am facut? Rusinos de simplu:)) Am crestat smochinele in 4, am adaugat pe fiecare o lingurita de pasta de vanilie (merge si baton de vanilie maruntit sau pudra de vanilie) si le-am bagat la cuptor vreo 10 minute (data viitoare le las 15). Dupa ce le-am scos din cuptor, am turnat peste fiecare cate o lingurita de miere...si gata. It's that simple...and tastes incredibly!
| Nu-i asa ca va lasa gura apa? |
Si apoi le-am devorat cu pofta in cateva minute :))
| Yum- yum ! |
Oh, da, una din dorintele mele de acum in colo este sa gatesc mai des...chestii sanatoasa, usoare si care sa nu dureze mai mult de 30 de minute (cu tot cu mancat:D), asa ca sper sa nu va suparati daca o sa mai arunc cate o incercare culinara si pe aici...asa, ca sa ma motivez sa merg mai departe in aventura asta cu cratita si polonicul:P Wish me luck!
V-am pupat!
P.S. V-ar deranja daca ati mai citi pe-aici si despre de-ale gurii? :D