Se afișează postările cu eticheta sera. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sera. Afișați toate postările

vineri, 19 februarie 2016

Luna februarie la noi (2)

      E drept ca era o lista foarte mare... Si gandindu-ma ca totusi ceea ce facem este doar din placere, pasiune si dorinta de a sta afara, am facut cateva din lista lunii, lucruri care nu tin neaparat de bani.

      Am tuns merii Florina de 3 ani/Mutsu de 3 ani/Ionathan de 1 an si parul Napoca de 3 ani (tocmai am fazut pe Facebook o colectie frumoasa de pere Busuioace in pepiniera de la Botosani), pentru ca deja aveau varfuri pufoase, crengile principale duse foarte sus dintr-o crestere nebuneasca de anul trecut, drepte, iar o parte din nuiele se intersectau.
      Am tuns usor oblic si am dat pe varfuri cu o ceara incalzita, obtinuta pe o reteta proprie pe baza de uleiuri esentiale/prafuri naturale ce au proprietati antifungice. Reteta va fi descrisa separat, este testata din 2013 si se poate pastra excelent intr-o cescuta, de la un an la altul, incalzindu-se la Bain-Marie sau microunde. Rolul ei este de a inchide si de a pastra dezinfectate toate ranile pe care le provocam la taiere. in plus, se poate folosi si pentru arbusti, trandafiri - orice lemnoase sau tije care se taie primavara/toamna. Eu de regula tund copacii primavara...
       Se vad ceva muguri, insa sunt atat de mici ca nu iti dai inca seama care e frunza si care boboc, sunt lipiti de creanga si cred ca au 2-3 mm lungime, zici ca sunt larve de molie :))) Asa ca nu am luat neaparat asta in calcul (sa pastrez bobocul), am tuns din varfuri cam 20-30 cm in conditiile in care cresterea majoritara a fost peste 50 cm.

      Au ramas de tuns prunii Silvia si trandafirii. Despre pruni inca nu am citit in amanunt daca si cum se tund acum, au muguri foarte ascutiti si mici si din nou duminica trecuta nu stiam care e frunza si care e floare.

      Si..... ajungem la ciresul Stella si visinul productiv de Debretin. care sunt in continuare niste nuiele (putin mai groase) dar cu crengute in varf. SUNT PLINI DE BOBOCI!!!!! Scuzati entuziasmul, daca da un inghet - adio si n-am cuvinte! Daaar de fapt vroiam sa spun urmatorul lucru: au muguri - au fost primii, sunt marisori si se poate distinge foarte clar care este mugure de frunza si care de floare. Si le-am promis eu de anul trecut ca nu ii tund (atunci chiar i-am coafat bine) insa anul nu a fost prielnic pentru ei si cresterea a fost mica-mica-mititica.
      Cum se diferentiaza mugurii? Abia dupa forma, eu nefiind vreun agronom sau gradinarind de cand ma stiu. Frunzele au mugure usor ascutit, in formi miniaturala de suveica. Mugurele de floare este mai grasut la mijloc, rotunjor in varf si deocamdata chiar mai mare! Promit ca incerc sa prind poze edificatoare, insa din nou e bine sa imi reamintesc - nu cred ca mai stiu amanunte despre tunderea la cires si visin, stiu ca poti sa mai sari un an intre taieri ca sa ii lasi sa formeze coroana principala. De fapt, asta e valabila la orice pom!

      Caisul nu as vrea sa-l tund, anul trecut am redus una din crengile principale, pentru ca din pacate (nu stiu prea bine motivul) s-a curbat destul de aiurea si strambase pomul, mutand centrul de greutate. Caisul se poate tunde 'in verde' adica atunci cand e in vegetatie cu multa delicatete si foarte putin, la fel orice ajustare se 'capaceste' cu ceara sau solutie antifungica.

      Vitele de vie sunt (o parte) destul de vanjoase, vreau sa fac genul de palisare cu 3 fire verticale din care sa las ramificatii laterale. Deocamdata verticala este corespunzatoare la 2 butasi, restul mai au sa se ingroase. Au muguri, mari si frumosi, abia astept frunzisul :)

      Daca se potoleste mama lui de vant o sa incercam sa acoperim sera, inauntru in mini-sera am curatat si am afanat  pamantul, apoi am aruncat niscai seminte de salata, Boston parca, excelenta (pastrate seminte de anul trecut, din firele de salata care au imbatranit), frunza groasa si sugulenta si usor grasa. Eu care nu iubesc ierburile - am mancat pana mi s-a amarat cultura! Astept sa faca rasad ca apoi, dupa ce acoperim si pregatim pamantul, sa intercalez printre capia si rosii.

Hai ca avem treaba, trebuie sa opresc vantul!  :)
Spor in ce faceti!




UPDATE: Tuns de lungime prunii! yeeey! cu indicatii de teorie de pe site-uri, am ajustat doar de lungime (aprox 15-20 cm din varfuri si fara sa tund in mod special crengile de 2 ani sau mai batrane!)

miercuri, 3 februarie 2016

Luna februarie la noi (partea 1)

     Pffff, a venit februarie si o sa fie mult de lucru.
     Inainte de zapada de ianuarie dadusera coltul verde zambilele si narcisele, zambila struguras (muscari armeniacum) era cu frunza mare-mare si incepusera cateva fire de menta. Crocusii arondati in jurul caisului se vedeau clar, acolo unde fusesera cuiburile. Acum, ca se topeste totul, abia astept sa vad ce au facut in ultimele saptamani.
     Daaaar... mai avem asa:
  1. Pomii - de stropit si curatat/tuns cam ca la carte, anul asta as vrea sa ii las deja pe rod.
  2. De adus pamant.
  3. De baituit din nou stalpii serei si acoperisul.
  4. De invelit din nou sera - am decopertat-o in toamna si am lasat-o fara acoperis, a inghetat bine si a fost sub zapada, acum o luam din nou de la capat. De data asta cu acoperisul dintr-o singura bucata, tintuita de baghete de plastic (capsele sunt o idee proasta...).
  5. De sapat si pus balegar - de la Dedeman, pungi de cate 10 kg granule, de la pasari, cal, vaca (pe alese!)
  6. Acum: de luat pamant bun, de pregatit rasadnitele si de tinut in apa apoi insamantat. Rosii, ardei, ardei iuti, vinete, castraveti.
  7. De pregatit semintele pentru salata verde, spanac, verdeturi (as vrea sa le punem in sera, sub inca un tunel, dupa ce acoperim).
  8. De vopsit cauciucurile puse in jurul copacilor si de protejat tulpinile de matzele-tembelele care isi mai ascut ghearele pe unde nu trebuie,
  9. Cred ca vom tunde tuiele din fata geamului. Vor depasi gardul si cam pe-acolo ne gandim sa le si pastram. In plus, se vor indesi asa cum trebuie si in partea de jos.
  10. De stropit trandafirii si de transbordat de prin ghivece direct in pamant.
  11. De verificat niscaiva nuiele de forsitia ;)
  12. De indreptat un liliac plantat aiurea si care s-a strambat destul de mult.
  13. De reasezat potecuta de dale din fata casei.
  14. De scos ghivecele cu micile iedere frumoase, agatate de terasa de la bucatarie.
  15. De verificat tufele de salvie si rozmarin.
  16. De consumat tot compostul din lada inceputa in toamna.
  17. De gasit solutie pentru gard, alta decat folia de constructii. La noi, in camp, cam bate vantul.....
Deocamdata atat am putut gandi. Probabil ca daca mai imi aduc aminte, o sa mai lungesc vorba :))))

Cu drag si spor, catre primavara!

luni, 7 iulie 2014

Sera sau solar cu ventilatie subterana



















      Odata cu decizia de a ne construi solarul/sera ne-am pus problema usilor, a peretilor ridicat pe timp de canicula si a ventlatiei suplimentare. Avand in vedere ca pe proiectul initial se deschid numai usile de pe mijloc (iar de anul asta jumatatea de sus are plasa), pe la rusi pe un site Radu a gasit un sistem de ventilare suplimentara prin ingroparea de teava de scurgere, perforata, cu 2 iesiri (admisie si evacuare) pe care sa fie montate ventilatoare.

      Sera fiind gata ridicata, cu masuratori astfel incat sa fie dispersie in sol, a inceput asamblarea la rece, apoi sapatura (pozele de sus). Ingropata pentru eficienta inseamna undeva la 50 cm in sol, poate chiar si mai adanc. Solul la noi este mirific: lutos argilos compact. Pentru ca se sapa greu, santul facut pe la 20-30cm a fost inundat ca sa absoarba apa de pe o zi pe alta, sa se inmoaie si sa permita sapatura pe la 50 cm.


      Cand a atins adancimea dorita, santul a fost ajustat cu pietris mare (dimensiunea urmatoare dupa margaritar, cred ca e pietris mic). Logica ca fost ca odata gaurit a teava, aerul si umezeala sa nu lichefieze pamantul si acesta sa obtureze gaurile. Deci: daca faci gaura o dimensiune anume, pietrisul sa fie mai mare pentru a permite ventilatia, scurgerea umezelii in exces si totodata mentinerea aerisirii si transmisiei catre pamant a aerului si apei.

      Dupa ce a pus pietris si a montat tevile cu T-urile si coturile diagonale care sa urce deasupra solului - a urmat inca putin pietris, pana pe la jumatatea tevii ingropate. Cred ca este teava de scurgere de 10 cm diametru.


      Intrarea dinspre casa este inalta, cea din capatul celalalt joasa pentru a compensa diferentele de temperatura (jos e mai racoare si usile nu au plasa).








      A urmat invelirea si pregatirea pamantului, caruia din prima sotul meu i-a schimbat compozitia odata cu sapatura. A ales sa inglobeze foarte mult nisip chiar si la final, dupa ce totul a fost ok pe pozitie si aveam deja cararea pe mijloc si pamantul cat de cat pe pozitie.

      Desi sera a fost tarziu gata, rasadurile nu foarte puternice si au fost puse foarte tarziu, sistemul de picurare a fost in plan pentru anul urmator, am avut inghesuiala printre plante (rosii, ardei, vinete, busuioc, craite, fasolica, cimbru, mazare) iar solul a fost udat intensiv la furtun - la sapatura de toamna a fost extrem de usor si rapid. Iar dupa aceea cu motosapa s-a maruntit impecabil.

      Prin asigurarea unui flux de aer constant in tevi se va duce caldura si umezeala prin instalatie, spre pamant. Daca fluxul de aer este mai puternic, caldura se inmagazineaza in sol si astfel in noptile mai reci de toamna temperatura va fi placuta, prelungindu-se perioada de cules ori de copt pentru plantele avide de caldura.

      Cam asa si cu noi, cu sera si instalatiile.... Cum va place?

joi, 19 iunie 2014

Rosiile - cum si cand se uda corect



      Ramasesem datoare....

1. CUM SE UDA ROSIILE.
Din vasta experienta de un an (vara trecuta) si dupa ce am citit intensiv caci am gresit major amandoi, pot sa va impartasesc din cunostinte carora voi incerca sa le asociez si cateva link-uri explicative sau poate chiar mai detaliate. Deci:
-  Nu se uda pe frunze! Din cauza texturii frunzelor si a dimensiunilor destul de mari, unde persista apa sau se formeaza picatura de apa pe termen lung se vor dezvolta fungi si mana.
-  Nu se lasa apa asa balteasca. Acelasi motiv, anume ca se dezvolta excesiv diferite microorganisme, mai vin si ceva insecte iar in timp se imbolnaveste tulpina sau radacinile iar pana la a pierde rosia mai este doar un mic pas.
-  Daca ai sistem de picurare este foarte bine, insa creste necesarul de apa, in functie de locul plantarii (camp sau sera/solar), de temperatura, umiditate, masa foliara (cantitatea de frunze de pe fiecare fir) etc. necesarul este in medie undeva intre1-2 si 4 litri de apa per fir. (vezi mai amanuntit http://www.horticultorul.ro/legume/sistem-de-irigare-prin-tub-de-picurare-la-legume-tomate-ardei-vinete-etc/ in "Timpul de udare").
-  Este foarte ok sa sapi 'transee' insa in timp se colmateaza. Aici se uda abundent o data la 2-3 zile (exceptand canicula) insa se va urmari ca udarea sa fie in provunzime si sa se absoarba tot.
-  De ce se uda mai abundent si poate mai rar? pentru ca rosia sa isi faca un sistem de radacini mai adanc si bine ancorat, pentru a extrage mai bine substantele nutritive din sol.
-  Cum iti dai seama ca nu ai udat corect? apare "punctul de roua" adica local este umezeala foarte mare si pe frunza se vor condensa la margini picaturile de apa. Daca nu se evapora si stagneaza pe frunze, inseamna ca trebuie oprita irigatia pentru 1 zi-doua-trei, trebuie bine aerisit solarul sau sera (in camp se intampla mai rar) si se urmaresc cu atentie frunzele. Orice pata sau aberatie de culoare trebuie cautata si daca se poate - se taie frunza si se pune pe foc.
-  Daca se uda dimineata devreme solul este racorit si se poate uda cu apa din put. Daca insa se uda seara tarziu, se foloseste apa la temperatura mediului, depozitata intr-un butoi sau rezervor, pentru a nu supune plantele la soc termic.

2.  CAND SE UDA ROSIILE
-  Pamantul trebuie sa fie reavan pemanent, nu are voie sa faca o crusta aspra deasupra
-  In functie de locul plantarii (camp sau sera/solar), temperatura, umiditate, masa foliara (cantitatea de frunze de pe fiecare fir), fructificatii sau numarul de flori - o data la cateva zile pentru cultura in camp cu 'transee' si movila sau zilnic la sistemul de picurare.
-  Frunzele incep sa se rasuceasca daca duc lipsa de apa.
-  Trebuie bine aerisite si tunse, astfel incat sa se asigure aerisirea permanenta si evitarea "punctului de roua"
-  E de preferat sa se ude mai spre dimineata devreme (orele 4-5-6), in functie de posibilitati - dupa ce rasare soarele se usuca mai repede apa de pe frunze.
-  Se uda mai abundent cand au flori si fructe, pentru a nu se avorta bobocii sau florile, pentru a creste rosia si a nu se pierde multa apa prin evaporatia crescuta la nivelul frunzelor si pentru a preveniformarea de coaja groasa la fructe.

      Ca sa se evite stropirea frunzelor, se mai pot folosi diverse metode:
-  Se ingroapa intre fiecare 2 plante bidoane de 2 l de plastic, cu gura in jos, cu dopul gaurit in 2 locuri si cu cateva perforatii pe lungime. Fundul sticlei se taie si se ingroapa lasand 1 deget din sticla deasupra solului. Se pune apa si se urmareste timpul de absorbtie in sol. Asa se uda foarte sigur, insa este un efort substantial daca vorbim despre un teren mai mare.
-  Se poate folosi un sistem numit aquaphonics (http://www.backyardaquaponics.com/), insa este facut in lipsa pamantului si cu ingrasamant in apa. Nu stiu ce sa zic.... eu sunt pentru pamant :)

      Am mai gasit pe net ca in caz de canicula pe mai multe zile (vad ca nu e cazul acum...) rosia este foarte fericita daca este udata cu jet fin (mist pe capul de furtun) o data pe zi. Astfel se previne uscaciunea si se mai diminueaza din transpiratia cu apa extrasa din sol. Nu stiu daca sa recomand, nu am incercat caci inca nu am conditiile si mie mi se bate putin cap in cap. Mai studiem, mai cercetam, per ansamblu nu mi se pare gresit insa daca planta este predispusa la mana, personal cred ca nu ar trebui sa cream conditii propice. Mana se dezvolta in conditii de umiditate crescuta.

      Noi udam oarecum zilnic daca nu ploua abundent, noaptea, (avem un programator) undeva pe la ora 4 dimineata, timp de 1 ora. Cred ca avem si un regulator de presiune, setat la 1 atm  (revin daca spun prostii) si suntem cuplati la hidroforul cu bazin de 80 de litri.

Mai stiti si voi ceva ce trebuie adaugat?

miercuri, 18 iunie 2014

Rosiile din sera - primele doua etaje de gogonele

Acum doua-trei zile, intr-o ultima zi cu soare, am fcaut cateva poze in sera, asa ca ma gandesc sa le impartasesc si cu voi.

Nu am mai aplicat nici un ingrasamant (in sol sau frunze) desi taaare ma incearca o tentatie de ingrasamant foliar eco bio si vitaminizant, insa vreau sa nu aplic nimic si sa pot face comparatie cu anul trecut.

Am un etaj de flori nepolenizate ( nu am ganganii in sera dar nici nu le-am miscat in vreun fel) si in aceasta idee ieri am intrat cu veselie, am copilit toate noile varfuri aparute in decurs de 3-4 zile si am dat usor bobarnac tuturor ciorchinilor cu flori deschise. La tomate florile au nevoie de un ajutor minim, sunt usor de polenizat dar au nevoie de putin vant, zgaltaiala, bobarnac sau ploaie. Vant nu a prea fost iar apa ar strica frunzele. Asa ca am purces la a le scutura si bobarnaci, ca sa am rezultatele dorite si la florile aflate mai sus pe tija.





Articolul urmator despre rosii va avea ca subiect udarea putina sau in exces. Sau necorespunzatoare.

Spor sa aveti!

joi, 29 mai 2014

Rosii - taierea corecta a frunzelor

      Ramasesem datoare cu explicatii pentru desfrunzirea controlata a rosiilor, ca sa poata fi stimulata productia de rosii si sa nu se elimine totodata prea multa apa prin frunzis - multumesc Miruna, sper sa fie de folos si informatiile de mai jos.

      In timpul urmaririi rosiilor, dupa plantarea pe loc definitiv (apropos, ieri am pus rosiile Inima De Bou de la o colega de la Cluj, mai in detaliu - din localitatea Stoiana) si dupa o perioada de acomodare de maxim o saptamana, o sa se vada ca firele incep sa creasca frumos, vanjos, erect si inca in genul unor astfel de expresii edificatoare :)) .

      Frunzele de la baza vor trebui indepartate, treptat dar atentie ca sub primul ciorchine trebuie lasat un etaj (o frunza sanatoasa) care sa solicite energie si seva. Procesul sistematizat matematic si etapizat e cam asa:

1. se planteaza rosia, cat mai ingropat, chiar cu primele 2 randuri de frunzulite in pamant.

2. se uda la baza, prin picurare este ideal, se urmareste ca dupa cateva zile - o saptamana sa inceapa sa creasca.

3. in viteza de crestere la baza frunzelor, incepand de jos in sus, vor aparea copilii.

4. daca cumva frunzele cele mai de jos arata anemic (mai mici, mai stalcite, ma rog anemic in tot intelesul inseamna ca sunt oricum primele frunze si au ramas in urma cu evolutia rapida a plantei), chiar daca ajung pe sol prin incovoiere, chiar daca nu - se taie.

5. taierea nu se face pe sistemul "tot o data"! Planta devine stresata atunci cand se umbla sub orice forma la ea, asa ca pentru inceput se taie doar primele 2-3 etaje de cate o frunza si nu concomitent cu copilirea. Noi am avut la un moment dat o bifurcatie si un singur etaj cu 3 frunze. Am taiat doar 2 frunze si am lasat planta putin in pace apoi dupa cateva zile am taiat copilul si dupa alta pauza am continuat cu tunsul plantei.

6. dupa fiecare taiere rosia se lasa in pace, ea trece printr-o noua perioada de acomodare si stres, se controleaza si se lauda cum creste; garantat si verificat de mine, daca te bucuri sa o vezi ca devine zdravana - parca mai bine ii merge. Nu radeti, eu ma bucur de fiecare fir de iarba, asa ca atunci cand intru in sera le laud pe toate, la gramada :) Si evolueaza superb, fara sa fi stropit cu ceva. Cu orice. sau mai bine zis: cu nimic.

7. Se observa primul ciorchine de flori si se pune un marcaj pe frunza imediat de dedesubt, aceasta va trebui sa ramana pana cand se culege ultima rosie de pe respectivul ciorchine.

8. dupa ce se deschid florile se continua cu taiatul frunzelor, cate 1 o data. De ce? pentru ca oricum veti fi nevoiti sa mai taiati si 1-2 copili din partea superioara si atunci cand se desfrunzeste prea mult la o "fasonare", rosia sufera si se poate opri din crescut, ba chiar poate avorta (ofili si pierde) din flori.

9. taierea frunzelor se face doar cu instrumente bine ascutite, dezinfectate si asemanator taierii copililor, nu se taie din baza pentru a nu afecta tulpina de vreo boala. Se lasa 1-1,5 cm de petiol care ulterior poate ajuta la aracit.

10. Intre taieri lasati pauza de minim 3 zile!

11. Cand ati ajuns ca sub fiecare ciorchine sa fie doar o frunza pentru mentinerea sevei iar toti copilii sunt si ei taiati, in cazul tomatelor noastre s-a ajuns la brau ca inaltime de rosie, cu cateva etaje de flori din care primul etaj deja este legat si avem gogonele cam cat un pumnisor de bebelus. Este momentul sa aerisiti din frunzisul superior.
12. peste tot unde se intretaie sau se suprapun frunzele deja mari si frumoase din jumatatea superioara se va cauta urmatorul etaj de flori in susul ei. Daca imediat deasupra (pe oricare fata a tomatei) este floare, aceasta frunza se va taia pana la jumatate, deci nu de la baza. Sau daca puteti, taiati din ambele plante prea apropiate atata cat sa nu se suprapuna frunzisul. Se numeste "taiere de aerisire". Se face pentru a facilita aerisirea corecta si astfel - evitarea manei, pentru ca toate rosiile sa primeasca lumina si mai apoi sa se coaca corespunzator.

      In mare, cam pe aici am fost cu taierile, poze voi pune mai tarziu astfel incat sa se vada tipurile de taiere si modelul care trebuie sa ramana in urma.

      Cu drag, va doresc sa aveti rabdare si sa va iubiti plantutele, se vor face frumoase si vesele.

joi, 10 aprilie 2014

Rosiile ieri - rasaduri crescute si ingrijite de la stadiul de samanta

      Pentru ca am intarziat cu pozele, s-au mai petrecut unele-altele mai mult neprogramat, asa ca ieri am asaltat telefonul cu poze, in sera, cu rosiile Marmande deja plantate (nu au fost repicate; cele repicate in ghivecele mici nu au mers asa de bine), am dat iar binete rosiilor cherry Idyll  care incep pe alocuri sa iasa la suprafata cu varfuri mai mari - a inceput batalia pentru lumina.

      Rosiile plantate pe loc definitiv au groapa suficient de adanca incat sa ajunga in pamant primele frunze, cele mai mici, si sa se faca o gramajoara chiar pana la codita primelor frunze curate (am avut 3 randuri de frunze curate, al 4-lea e pe vine):
marmande








Stiu ca acum se poate admira si pamantul dar si sistemul de picurare care merge pe baza de programator, juma' de ora in fiecare zi cu soare.

De aproape, arata cam asa:

marmande

      Buuun, rosiile Marmande care au ajuns deja pe loc definitiv au crestere oarecum nedeterminata asa ca gandirea noastra si care s-a pastrat de la bun inceput a fost ca locul central sa fie ocupat de ele; rosiile determinate cherry, mai mici de inaltime, urmeaza sa apara pe locurile din stanga si dreapta, alaturi de ardei, gogosari, vinete si ce o mai fi.

      Diferenta foarte mare de crestere am remarcat in timp fata de rosiile repicate o singura data, in ghivece mici de rasaduri - scoase din rasadnita mare si puse separat au stagnat. Ca atare, la anul las rasadnita mare in pace, voi pune insa rosii mai putine (seminte) ca sa aiba timp si lumina asa cum trebuie. Ce am facut special: in rasadnita mare, dupa ce am rarit prin repicare si am smuls tot ce nu crescuse corect, am adaugat pamant cumparat, chiar foarte mult, ingreunand tava dar ca rezultat benefic le-a ajutat mult sa dezvolte radacini. La plantare, toate rosiile din tava au avut frunze frumoase, mari si radacini puternice:



      Despre cojile de oua, alta poveste: am cativa melcisori in sera si citind eu pe net, am gasit ca uscate, pisate si puse imprejurul rasadurilor, cojile de oua vor impiedica avansarea melcilor, deoarece coaja este aspra si ii zgarie, ca atare vor ocolo rosiile. Eu mai am coji, pe rosii poate nu ajung, insa mi-am facut mana pentru salata. Acolo va voi spune cu siguranta daca se vede efectul protector al cojilor pisate!

      Ce am mai facut special: in fiecare groapa de la fiecare rosie am adaugat jumatate dintr-o lingura cu varf de dolomita, saculet mic luat de la Dedeman. Ce sa ma mai complic cu aspirine, coji de banane si oua, frectii...nu am timpul necesar si acest mineral este un adevarat intaritor si ingrasamant pentru plante si copaci. Asa ca, desi pamantul avea incorporat ceva praf, am adaugat pentru linistea mea si ca si experiment un surplus de calciu si magneziu. Sa vedem...

      Ce am constatat ca merge: am avut un musuroi foarte mare, de furnici, pe centru. Am facut o solutie in casa din otet mult, apa si ulei esential de Tea tree si rozmarin. Cateva spreieri intr-o singura zi, fara sa dau pe rosii, din ziua urmatoare parea ca s-au mutat. Voi ajunge acasa si dau verdictul :)
UPDATE: musuroiul chiar s-a mutat! nu mai este in sera

      Totul a fost facut in jumatate de zi sau mai putin, luni. Asa ca rezultatul dupa cateva zile se poate vedea aici. Si abia astept sa continui :)

Spor si gradina frumoasa!

luni, 24 martie 2014

Pamantul din sera

Buna dimineataaaaaaa, cu soare si raze calde! Simt ca in sfarsit vine vremea frumoasa, e cald afara, au inceput sa inverzeasca campurile si se aude fsnetul pasarilor prin iarba inalta.... Iubesc primavara!

Inceputa anul trecut, cu oarece greseli pe care o sa le mentionez din cand in cand unde este cazul, sera noastra a trecut testul primei ierni si primelor vanturi care ajungeau la 80-90 km/h. In special crivat. Nici macar greutatea zapezii nu a destabilizat-o si in afara de cateva capse care au trebuit reprinse, evident pe alte pozitii, totul a fost ok. Anul trecut in decurs de o luna, din martie in aprilie, Radu a ridicat structura de lemn, cu pilonii principali in saboti metalici, tronconici, infipti in pamant si cu camasi de ciment dur pentru sustinere. Cimentul a fost turnat pentru a mentine structura bine fixata , au fost sapate gropi de 20-30 cm (sabotul adanc de aprox. 1m) care au prins talpa sabotului, dar pe o suprafata de 2-3 ori mai lunga, pe sub grinzile de sustinere.

Cred ca niste fotografii ar fi bune, nu?


Acum, a fost totul sapat si maruntit, am trasat 2 poteci aproximative, pana in capat, urmand sa propteasca pamantul intr-un fel de straturi inaltate. Am folosit cherestea de care sunt prinsi in suruburi (nu cuie) niste tancuse de lemn, foarte ascutite. In weekend am profitat de vremea buna si am terminat inclusiv randul de 8m lungime si 80 cm latime din lateralul serei, a instalat 'sosul' tot sistemul de picurare, a completat pamantul cu dolomita, pamant de gradina cumparat, deasupra un strat de mulci si sistemul de picurare on top.

Sunt mandra de Radu, este minunat ce a realizat si modul in care arata acum totul este foarte ordonat si ingrijit, imi lasa mult spatiu de manevra.

Sambata si duminica am repicat Marmandele, in ghivece mici de rasaduri (se gasesc cate 20-50-100 in magazine), am repicat niste capsuni minuscule de anul trecut (ramase in vant, ploi, inghet!), am plantat mazare in ghivece pe care le vreau suspendate, cate 3 boabe ce se vor catara pe agatatorile de ghivece.

Programatorul pentru picurare a mers perfect az-noapte, ca deh, trebuia si d'ala! Dar se pare ca iti trebuie multa scoala, facultate si master (haha!) ca sa reusesti sa umbli cu el, nu e doar ashea, ca sa apesi pe un buton si sa porneasca. Dar tot suntem incantati cat cuprinde!

Folia serei este ingropata in pamant, la exterior, pe 3 laturi. Am avut nebunie de melci anul trecut, o veselie si o dara totala pe pereti si pe rosii, fasolici si altele, asa ca acum am trecut la ingroparea foliei, sa vedem pe unde mai intra!

Ramane sa antrenam pisicile pentru soareci, ca in rest - sera ne asteapta.

Spor si nebunie curata!