Albinele sub lupa.

Mi-am propus sa acord mai multa atentie explicatiilor legate de felul in care albine produc miere, dar si de modul lor de viata pentru ca nu toata lumea are ocazia sa vada in realitate ce se intampla intr-un stup, si cat de greu muncesc albinele pentru 1kg de miere. Si nu doar albinele muncesc din greu, ca si stuparii, cei care au grija de ele si cei datorita carora fiecare dintre noi putem avea un borcan cu miere in casa.

Sunt cateva informatii despre albine care merita sa le stie toata lumea, ca sa inteleaga cum o fiinta atat de firava si micuta construieste un "imperiu", desi durata lor de viata e de aprox. 45 zile. Cum e posibil daca au o durata de viata asa de scurta sa fie atat de bine organizate, si sa-si gestioneze intr-o ordine perfecta viata de stup ??
Unii dintre noi nu depunem in ani de zile munca care o depun albinutele intr-o luna de zile. S-a socotit ca pentru a realiza 1 kg de miere, o albină ar trebui sa faca 40.000 de zboruri, ceea ce echivalează cu ocolul globului pământesc, dar in fapt o albina de-a lungul vietii ei parcurge cam 800 km, ceea ce inseamna ca singura nu va putea produce niciodata 1 kg de miere. Concluzia este ca puterea lor sta in unitate, in faptul ca traiesc si muncesc impreuna.
Asa cum hexagonul este forma perfecta, si stupul reprezinta societatea perfecta. Binenteles ca noi oamenii suntem plini de imperfectiuni, dar asta nu inseamna ca nu putem lua exemplele bune pe care natura ni le pune la dispozitie.

Mierea este singurul aliment de origine animala obtinut intr-o curatie desavarsita, si care nu necesita gatire. Asta pentru ca albina face totul:
-isi construieste singura fagurele in forma de hexagon,
- isi curata stupul si-l tine la o temperata constanta de 36 grade,
- isi hraneste singura puietul
- se imperecheaza singura
- isi conserva singura produsul (prin capacirea fagurilor)
V-ati gandit vreodata la asta pana acum? ...Sincer, nici eu pana acum. Teoretic ne preocupam constant de ceea ce mancam, dar adevarul e ca daca ar trebui sa ne hranim exclusiv sanatos, mierea ar trebui sa fie in capul listei de produse alimentare, alaturi de fructe si legume proaspete.....Dar NU E, nici macar in a mea.

Ne place ideea de a manca sanatos dar ni se pare greu de pus in practica. De exemplu eu: am avut faguri la dispozitie in casa timp de 2 sapt, abia dupa o sapt. m-am atins de el, desi ar fi trebuit sa manaca cate putin zilnic. Insa, recunosc cand am pofta de dulce dau iama in cate-o ciocolata: WRONG!!!!
Acum inteleg ce greu e sa pui in practica ceea ce predici!!

Revenind la albinute vroiam azi sa va arat cateva poze cum anume roiesc albinele, adica atunci cand matca pleaca din stup si o urmeaza mai multe albine. Aceasta "fuga" se numeste roire.
Am surprins Sambata un roi de albine turture pe vita de vie in curtea in care isi tine tatal meu stupii. Se fac ghemotoc toate in jurul matcii ca sa-i tina de cald, si sa o apere, iar in cateva ore se muta in alta parte, intr-o zona mai indepartata decat stupii de unde au plecat. Eu le-am suprins la timp, pentru ca deja erau cam pe "ultima suta de metrii" inainte de pornire, si daca plecau nu le mai gaseam.

Fiecare apicultor aplica metode diferite de a prinde un roi: unii cu ajutorl unui sac montat pe un cerc din metal si agatat in jurul unui bat, altii cu o "cosnita" (acel stup traditional romanesc in forma de con), altii mai "stiintific" punand langa roi o rama cu puiet, la care ele simt mirosul si incep sa se adune pe ea.
Tatal meu fiind de meserie profesor de fizica a aplicat metoda "stiintifica" (care o puteti obesrva si in poza de sus), dar care dupa vre-o jum. de ora s-a dovedit "neincapatoare" metoda, ca era plina cu albine rama sprijinita de vita, si tot turture-de albine erau pe vita de vie....Asa ca, l-a sacrificat pe sotul meu sa se vire cu o lada de stup in brate sub vita, si el a scuturat vita cu albinele direct in lada. Tin sa va anunt ca la sfarsitul operatiunii nu s-au inregistrat victime ;)) si ca totul a decurs conform planului....B.

Fiindca intr-un stup nu poate exista decat o singura matca activa, iar in perioada mai, iunie, iulie matca depune oua, iar dintre aceste oua, unele devin matci, prin faptul ca sunt hranite diferentiatsi se construiesc asa zisele "botci" adica niste celule de fagure mult mai mari, iesite in afara. Din aceste botci incep sa iasa matci tinere, si stupul intra in asa zisele "frigurile roitului". Prima matca tanara care iasa are tendinta sa distruga celelate botci, insa daca albinele nu-i permit acest lucru, vor iesi si alte matci.
De obicei prima roire o face matca veche cu aprox 50% din populatia de albine, iar cea de-a doua roire poate avea loc dupa 9-10 zile, si daca vremea nu a fost favorabila, roirea poate contine si 2-3 matci tinere. Interesant este ca ele nu roiesc decat in zilele calde, cu soare.

Cam in felul acesta un apicultor isi poate creste numarul de stupi pe care-l are, insa nu inseamna ca toti acesti stupi vor deveni o familie cu adevarat puternica, care sa reuseasca apoi sa reziste peste iarna. Insa pana la iarna mai sunt 3 luni de vara si albinele au timp sa-si intareasca stupul.
Perioada de roire are loc doar in primele luni calde (Mai, Iunie). Aici gasiti mai multe detalii cu privire la viata albinelor si la dezvoltarea unei familii de albine.

Despre polen si pastura

Fiindca m-a intrebat cineva ce anume face albina cu polenul pe care il culege, as vrea sa explic mai pe larg cum se petrec lucrurile in interiorul stupului, mai ales ca albinele sunt atat de organizate incat daca le-am urma exemplul i-am depasi pe nemti in ordine si curatenie.

Fiindca eu am marele noroc ca tatal meu (mai nou impreuna cu sotul meu) se ocupa de vre-o 30 de stupi, saptamana trecuta am sacrificat un fagure cu miere din stup, ca sa ne delectam cu o miere proaspata. Pe acea rama erau atat celule cu miere capacita (maturata), cat si unele inca necapacite (deci un fel de nectar, cu un continut inca ridicat de umiditate). Ceea ce am observat este ca, pe aceeasi rama erau unele celule care in loc de miere erau pline cu polen, si capacite deasupra cu o pelicula aproape neagra.

Sa va spun de fapt ce fac albinele cu aceste celule de polen, cum il colecteaza, unde il depoziteaza si ce anume fac cu el.

Albinele lucratoare culeg polenul de la flori in niste pungi speciale atasate piciorusele lor din spate. Acest polen in transporta in stup, unde cauta sa-l depoziteze in celule goale sau in alte celule cu polen in care mai au inca loc liber. Ajutandu-se de piciorusele din mijloc reusesc sa depoziteze polenul in celule, iar o alta albina vine si indeasa polenul cu capul, astfel incat sa nu ramana spatiu gol nefolosit. Dupa ce o celula este plina cu polen, albinele o sigileaza cu o pelicula de miere, care izoleaza polenul si ii pastreaza proprietatile intacte. Polenul este folosit ca hrana pentru albine, el fiind sursa lor de "proteine".

Ce anume este pastura si din ce se obtine?

Polenul depozitat in celule sufera mai multe transformari datorita substantelor adaugate de albina, a caldurii din stup, precum si a modului de depozitare (ca intr-un incubator). Aceste transformari biochimice fac ca pastura sa difere din punct de vedere al continutului de polenul simplu recoltat de la flori: creste continutul de acid lactic si de vitamine de tip B. Pastura are un continut mult mai mare de zaharuri simple, de aminoacizi, enzime, vitamina K.

Pastura reprezinta hrana cu care albinele isi hranesc puietul si are o valoare nutritiva de 3 ori mai mare ca a polenului pur, iar motivul pentru care ea este considerata cel mai valoros produs al stupului este acela ca se distruge acea membrana a celulor de polen, datorita careia granulele de polen sunt greu asimilabile de catre organsim si in plus albina ii adauga acestui polen si o secretie ce contine multe vitamine, enzime si aminoacizi.

Pastura daca este corect recoltata din faguri, poate fi pastrata la loc racoros si rece timp de cativa ani. Pastura se recomanda in special la problemele de tranzit intestinal, in afectiuni de colon si constipatie, dar este recunoscuta si ca un bun tratament in afectiunile hepatice.

Pastura are un gust foarte bun, dulceag, si eu il recomand in special persoanelor anemice, copiilor si varstnicilor. Spre deosebire de laptisor de matca, pastura are un gust foarte bun, ceea ce inseamna ca il vor consuma fara probleme si copiii.