Hai ca-asa mai merge!

Suntem pe drumul cel bun. Minitehnicus a fost harnic, harnic de tot. In curand ma mai eliberez si eu de treburi si ma pun si eu pe gradinarit. Pe scurt:
A cumparat gard si l-a montat ca sa separe castravetii de rosii si sa nu-i mai incalece broasca testoasa. Arata intr-un mare fel! Pe urma, dupa trei ani (cu pamant de patru!!!) am reusit sa deschidem compostiera. Tot Minitehnicus, saracul... N-a fost prea usor, dar s-a organizat bine si "daunele" au fost minime. Pe Werner il bagase la puscarie ca sa nu ii stea intre picioare si era suparat de tot, pufnea pe nas si incerca sa iasa printre sarme... Deocamdata am lasat pamantul sa se zvante un pic si pe urma vedem cum il repartizam.
Am fost si la serele din Mogosoaia-Buftea si am ales impatiens si petunii (desi ma jurasem ca nu mai iau.... dar ce, poti sa te tii, cand te vezi acolo, ca gaina-n boabe???) Inca nu le-am pus pe toate, pentru ca am jumatate din jardiniere ocupate cu rasadurile de rosii. Si-au dat drumul si ele de cand a iesit soarele. Probabil ca o sa luam un rand din piata... totusi.
Pe terasa lucrarile agricole au intarziat mult pentru ca Minitehnicus a refacut hidroizolatia si a intarziat mult cu lucrarile din cauza vremii ploioase. Abia saptamana trecuta am instalat lazile cu pamant. Ardeii sunt pusi, rucola (benzi) a si iesit, salata la fel. Arpagicul a dat coltul. Azi am instalat si balansoarul si patul-hamac. Trebuie sa mai fac niste perne pentru ele, ceva nou, ca m-am plictisit de alea vechi.
Intre timp am avut si o misiune de salvare a unui pui de porumbel (a doi de fapt, doar ca unul era mai paradit si l-am plimbat si pe la veterinar...) Am vrut sa pun poze, dar a trecut si nu mai e de actualitate acum.
In pozele de azi o s-o vedeti si pe Zoe (tunsa), pare alt catel, dar tot ea e. Isi face un mic sejur la noi, cat frate-miu vizioneaza Roland Garros-ul chiar la mama lui.

Coltul nostru de rai...

 Cam asa arata oaza noastra de verdeata:
(pozele sunt facute intr-o mare dezordine, asa cum mi-a venit mie sa ma plimb prin gradina).
Astia sunt castravetii de pe terasa, pusi de Minitehnicus acolo mai mult de mila, ca sa nu-i arunce. Acum sunt de doua ori mai frumosi si mai rodnici decat cei de jos, din spatele gradinii. Au toti castraveti mici de tot care abia asteapta sa se faca mari.

Astea sunt rosiile de pe pervazul din spatele casei: Tiny Tim, Minuscolo, portocalii (bulgaresti) si de ghiveci de la dl. Lalu. Cele din urma sunt un soi foarte dezvoltat, nu pe inaltime, ci pe latime. Cresc peste celelalte pentru ca nu am stiut cum se comporta si le-am pus amestecate in jardiniere. Au multe, multe flori si rosii! Sigur am sa tin seminte de la ele si la anul am sa le pun cate un rasad la fiecare ghiveci. Nu arata asa de compact ca rosiile Tiny Tim sau Minuscolo, dar rodesc in nestire.

Aici e o imagine de ansamblu de la nivelul solului. Urmeaza sa aducem patul-hamac si balansoarul. Anul asta am intarziat un pic pentru ca am fost intr-un proces de refacere a gazonului. In fiecare primavara reinsamantam, acoperim cu pamant ca sa nu manance tot vrabiile, udam, tundem des, ca sa se indeseasca, dar anul asta am facut prima oara ceva ce trebuia sa facem de demult: am luat un tratament contra muschiului care sufocase de tot iarba. A mers brici! Nu inteleg de ce am asteptat atata. Mi se parea ca este o cheltuiala in plus, inutila, in schimb cumparam seminte de gazon cu tonele...

Aici este fasolica: semanata cam tarzior, dar e bine si asa... Eu sunt multumita. Am pus Optimol la greu, altfel nu se putea. Acolo e paradisul melcilor si cel al limacsilor. Nu apuca nici o frunzulita sa iasa la suprafata solului, ca era gata!

Culoarul castravetilor, acum, la inceputul verii. sper sa-l facem si mai frumos decat anul trecut, pentru ca acum Minitehnicus le-a pus in sfarsit si lor o ramura de furtun picatura cu picatura ca sa nu mai stea la mila noastra cu udatul. Ca amanunt demn de Minitehnicus: a montat intai furtunul, l-a lasat sa picure ca sa vada unde sunt gaurile si abia dupa aceea a plantat castravetii: cate un vrej la fiecare gaura!!!!!!! E maniac, pe bune! Avem 25 de fire numai pe aliniamentul asta!

Acum a venit si randul rosioarelor din gradina: deocamnata sunt frumoase si sanatoase, dar nu se stie niciodata ce surprize ne rezerva si anul asta. Li s-a cam facut vremea de copilit, dar inca nu m-am indurat... Probabil ca saptamana asta, care urmeaza, va trebui sa le fac si raul asta. E necesar pentru ca sa rodeasca frumos, ce sa-i faci...

Astia sunt ardeii de pe terasa. Minitehnicus a fost cam suparat pentru ca se pare ca nu i-a ales prea bine din piata (cred ca nu fusesera culesi chiar in ziua aia si s-au cam chinuit sa se prinda la noi si sa se inzdraveneasca). Acum sunt bine, satisfacator...

Mararul plantat de Minitehnicus a crescut ca nebunul. Eu nu am reusit niciodata sa scot macar un fir ca lumea... (Alaturi: coriandru)

Mandria lui Minitehnicus: ardeii bulgaresti:

Ei, si am ajuns la rosia pom. Ce vedeti aici sunt doua fire puse in aceeasi galeata. Flori maricele... promite mult.

Ce avem noi aici? Pai avem un ghiveci in care a fost o salvie frumusica, din care nu a mai ramas nimic in trei zile: se pare ca am descoperit inca o planta care place vrabiilor! Am sa pun alaturi si poza ei de dinainte de acest dezmat culinar.

Murul se odihneste se pare anul asta, dupa orgiile ultimilor trei ani. Asta nu inseamna ca nu are fructe, nu! Doar ca sunt mai putine. E posibil sa fie si influenta nefasta a ciresului din dreptul lui, care ii tine umbra. Ciresul asta asa de mare nu ne-a facut niciodata nici macar o floare. Nimic, nimic, nimic. Minitehnicus vrea sa-l taie, dar mie mi-e mila. Stie cineva vreun leac?

Dupa simfonia lalelelor urmeaza festivalul petuniilor (si - sper -  carnavalul muscatelor):

In fata se rasfata hortensia. E abia la inceput, frageda, de un roz suav:

Tot in fata, la geamul bucatariei: busuioc si muscate.