Primavara, primavara!

Am invatat sa iubesc acest anotimp abia acum, la "batranete". Asta de cand cu legumicultura. Pana acum cativa ani mi se parea ca e un anotimp incert: nici cald, nici frig, nici verde, nici ofilit... Mai degraba imi placea toamna, cu alaiul ei de culori incredibile, cu zilele ei inca dulci si calde, pline de nostalgie. Acum nu mai pot suferi toamna si iubesc la nebunie primavara.
Bineinteles ca tot Minitehnicus e mai activ in gradina si nimeni nu poate tine pasul cu el: a curatat tot, a taiat, a greblat, a smuls muschiul din gazon, a stropit cu solutie contra muschiului, a confectionat lazi noi (de data asta din lemn), le-a captusit cu folie, le-a umplut cu pamant si a pus mazarea, arpagicul, ridichile si salata, a pus sarme verzi pe spalier, iar acum face gardulete de lemn ca sa ferim fasolea de broasca testoasa. E harnic ca o furnicuta, manca-l-ar mama!

Eu, in schimb, am pus rasaduri. Anul acesta am mers pe eficienta totala: toate, absolut toate semintele au fost puse in pastile de turba. Ocupa cel mai putin loc, mai ales daca sunt puse in tavi speciale. Acum nu-mi ramane decat sa astept, mai ales ca am facut greseala sa comand de pe site-ul http://www.semplus.ro/ si mi-au trimis o gramada de seminte in pragul expirarii sau deja expirate. Probabil ca multe dintre ele nu vor iesi si voi pierde 2-3 saptamani pana voi pune altele in locul lor. Am mai comandat si de la Nicolae Lalu. Acestea aratau intr-adevar mult mai bine. Om trai si om vedea... 

Va pup pe toti si va urez spor in toate, pentru ca vad ca sunteti toti ocupati ca si noi sau chiar mai tare.

Parca aveam un blog...

Cateodata as scrie si as pune poze, dar ma intimidati teribil cu gradinile voastre frumoase si pline de bunatati, in timp ce eu in fiecare an mai renunt la o cultura. Dupa ce am renuntat la vinete, a venit randul mazarei. M-am chinuit iar cu ea si am cules cam jumatate de kg, adica cam atata cat am semanat. Cules, gatit, mancat. Concluzie (cum ar zice prietenul nostru chinez): mazarea - "prima, ultima!" Ma rog, nu a fost prima oara cand am incercat sa o cultiv, dar este sigur ultima! In rest: batalie pe viata si pe moarte cu melcii si limacsii. Optimolul a facut curatenie mare si de data asta. "Cestiunea" este insa ca am mai descoperit un pradator la care nu ne gandisem pana acum: broscoiul testos! Nu mi-a lasat nici o fasole urcatoare in picioare! Oloaga nu-i place, in schimb urcatoarea e muci: roasa pana la baza! La fel cu castravetii. S-a prins ca poate sa se cocoate pe sticlele de plastic si sa se haleasca tot ce poate. Minitehnicus a fost nevoit sa cumpere de trei ori la rand rasaduri de castraveti pana si-a dat seama ca nu melcii faceau stricaciunile, ci broasca. A pus sticle mai inalte si sper sa mearga de data asta. Rosiile cresc frumusel. Sunt multumita, mai ales cand stiu ce plapande erau cand le-am plantat afara. Vremea e perfecta pentru aparitia manei, asa ca Minitehnicus sta conectat in permanenta la vermorel si stropeste cu zeama bordeleza aproape dupa fiecare ploaie. Din pacate nu am scris la timp soiurile si acum markerul s-a decolorat de la soare si nu mai stim nimic. Probabil ca o sa deosebesc neagra de Crimeea de inima de bou, dar in rest... Dumnezeu ci mila! Nici cu rasadurile de rosii n-o sa ma mai strofoc la anul. Am sa comand pe net soiuri mai deosebite si am sa cumpar piticele de ghiveci din comert, iar grosul am sa-l iau din piata. Nu se merita efortul si deranjul in casa...  Anul asta in schimb mi-au iesit niste ardei de-o frumusete....! Numai un fir mi s-a stricat. Restul parca au fost vrajiti! Fata de anul trecut, in care mi  s-au stricat toti si am cumparat practic toti ardeii, anul asta sunt numai productie proprie. Vreau sa spun ca am fost multumita de semintele de la banca de seminte de pe net. Mi-a iesit si niste fasole nemaipomenita in galetile de pe terasa. Probabil ca o sa le mut jos ca sa se urce pe spalier. La astea nici broasca nu poate sa ajunga. Vorbind de broasca, trebuie sa spun ca sunt schimbari foarte mari in comportamentul ei. Anul acesta, dupa ce s-a trezit din hibernare, parca e altcineva. Nu mai e sperios, ne cauta tot timpul prezenta, ne trezim cu el ca vine din spate, din gradina, pana in fata si se plimba peste tot, inspecteaza tot, se uita cu jind pe sub poarta la oameni si la masini si ar vrea sa iasa... In plus mananca mult mai mult decat anul trecut si face caca intr-o veselie. Noroc ca nu miroase si se dezintegreaza repede. In afara de fasolea mea si castravetii din care s-a servit singur, ii dam salata din productia proprie, castraveti cumparati si l-am gasit cocotat pe iedera mancand frunze. Patruleaza printre randurile de rosii si aduna corcodusele crude cazute pe jos. Anul trecut a venit la noi putin inainte de coacerea lor si l-am prin rosu la bot (prima oara m-am si speriat!), semn ca ii placeau corcodusele coapte; acum insa vad ca-i plac si crude, desi cateodata pare ca-i raman in gat samburii (nici nu-i digera de altfel). Ne-a rupt niste rosii pentru ca patruleaza continuu printre ele si se mai agata probabil cu carapacea de cate una. Minitehnicus o cearta mereu, dar tot la el trage cel mai mult pentru ca e cel mai prezent in gradina. Alt lucru pe care am hotarat ca n-o sa-l mai facem anul asta este desfacerea compostierei. Am tot amanat din cauza ploilor, apoi am plantat rosiile si pe urma am zis ca o sa lasam pe anul viitor. O sa se stranga mai mult pamant si o sa fie bine.
Cam asta am avut de zis. Sa stiti ca va citesc pe toti si va admir gradinile si ma vad plimbandu-ma pe la voi printre trandafiri sau printre randurile de rosii. Elisei ii spun ca nu pot intra deloc la ea pe blog pentru ca se pare ca RDS-ul, cel care imi da net, nu e binevenit la ea acolo, cica e recunocut ca spamist si nu mai stiu ce raufacator... In fine: va doresc sanatate si bucurii! (In ritmul meu de scris ne mai vedem peste o luna...)
Et pour la bonne bouche: poza Minitehnicus in costum de scandal. Asta ca sa vedeti ca saracul de el munceste de zor si e angrenat in niste chestii mari de tot.

Rosiile pitice parca nu sunt asa de pitice... Cred ca sunt niste cherry si habar n-am ce voi face cu ele daca incep sa creasca tare de tot.

 Cea inflorita e Minuscolo:

 Si astea sunt prea inalte, nu-i asa? Nu par rosii de ghiveci...

 Pomisorul goji:

 Rosiile:

 Castravetii:

 Alte rosii (cele cu fruct sunt din piata)

 Topinambur in al treilea an: e crescut ca in jungla:

 Castraveti in jardiniera:

 Morcovi rosii:

 Fasole urcatoare de la bancadeseminte.ro:

 Ardei bulgaresti (din piata):

 Si ardeiasii mei, pusi de mine:

 Murul in explozie:

 Lazile cu ceapa, ridichi si salata:

Urzici decorative:

Sfarsit de mai

N-am mai scris de mult timp... Blogul nu ma mai atrage ca in alti ani. In gradina toate-s noi si vechi is toate... Facem cam aceleasi lucruri ca si in ceilalti ani, atata doar ca nu mai avem aceeasi putere de munca.

Recolta:

Primavara asta rece si ploioasa si-a pus amprenta pe rasaduri. Neavand lumina suficienta au crescut ca nebunele si au fost cam fragile. Se rupeau la orice manipulare. Am pus mai putine si asta nu a fost prea bine, pentru ca nu am avut din ce alege si nici ce da altora. In alti ani nu mai stiam ce sa fac cu ele, iar anul asta am mai si cumparat vreo 20 fire din piata. Altfel, pot spune ca mi-au incoltit bine semintele de la "banca de seminte". Numai un singur soi de rosii nu a iesit deloc, in rest banana, ananansul, piersica, printul negru, trufa neagra, neagra de Crimeea, benzile ciocolatii, dulcica... si inca altele au iesit, s-au dezvoltat si acum sunt in gradina. Broasca testoasa patruleaza de zor printre randuri si deja mi-a rupt vreo 3... In orice caz la anul nu mai pun rasaduri decat de rosii care nu se gasesc in piata: negre mari si mici, ananas..., iar restul am sa le cumpar din piata ca tare ieftine sunt si nu se merita sa te chinui atata cu ele prin casa.

Am luat din piata si un zmeur. Atata m-am chinuit sa prind si eu unul din betele alea care se vand pe la Indagra sau pe la hipermarketuri si n-am reusit, asa ca acum am luat cu 20 de lei o tufa cu flori si fructe.

 Fasolea urcatoare sau ce a mai ramas din ea...

 Oloaga:

 Ardeiasii mei:

 Oloaga:

 Anul asta in schimb am niste ardei frumusei, inca mici, dar nu ma supar pentru ca lada lor e ocupata cu mazarea. Nici ardei nu am sa mai cresc eu... am sa-i iau din piata si gata. Asa am facut cu castravetii de 2 ani si a fost perfect. Fasolea oloaga si mai ales cea urcatoare a fost atacata masiv e melci si limacsi. Initial nu am vrut sa folosesc Optimol, pentru ca mi-era ca mananca broasca boabele alea si moare, dar pana la urma am pus, altfel ramaneam fara fasole si vad ca n-o intereseaza deloc grauntele albastre. Distractia ei este sa manance cu sambure cu tot corcodusele verzi cazute din pom, iar papadia e un deliciu. Daca ii culegi flori de papadie si i le dai, le infuleca de-a dreptul! N-am vazut-o sa manance nimic cu atata pofta. Noutati mari nu am, toate s-au cam asezat in matca lor si se repeta in fiecare an. Compostiera nu am desfacut-o, pentru ca Minitehnicus este angrenat in alte proiecte mult mai mari, asa ca o vom desface cand va avea el timp si vom musuroi rosiile cu pamantul ala bun si roditor. A! Mi-am adus aminte ce mai e nou: am primit din Germania, de la prietena mea M., niste recipiente din geotextil (1x1x0,5m) bune pentru umplut cu pamant si acum nu stiu unde sa le pun, pentru ca pe terasa imi incape doar una si eu am 6!!! Trebuie analiza serioasa aici. In poza e una mult mai mica. Se pare ca se pot pune si in pamant pentru izolarea radacinilor. Cum am zis: analiza!

2 Mai... Ziua tineretului

Pe vremuri eram la mare... Ce vremuri!...
Bilantul ultimelor zile este urmatorul: am pus rosiile in gradina!!!! Tineam mult s-o fac inainte de Paste si am reusit. Caldura asta mare imi cam afectase rasadurile puse pe ultimul raft: Li se arsesera frunzele de atata caldura! Am dat din ce mi-a ramas cat am putut la vecini si rude si mi-au mai ramas inca destule de dus la tara, la Buzau.

Cel mai bun raport pret-calitate la pamantul de flori:

Din pacate nu se gaseste decat la Obi, care e departe de noi...

Sunt foarte multumita de produsele de la Covera. Atat de multumita incat am mai facut o comanda de 2 milioane. Printre altele am comandat un arbust de goji si un insecticid organic, facut din plante, o chestie inofensiva si pentru planta si pentru om. Legumele se pot manca imediat dupa ce au fost stropite. Vreau sa va spun ca granulele de balegar de cal si de vaca m-au dat pe spate. Sper sa le placa si plantelor.

Minitehnicus a avut o idee minunata: in loc de costisitoarele ghivece, facute din plastic casabil in 2-3 ani, s-a gandit sa cumpere cu numai 4 lei (!!!!!) galeti de 10 l pentru constructii. Sunt exceptionale. Moi, cauciucate, cu maner, containerul ideal pentru tipul meu de gradinarit. Parca vad rosioarele si ardeii lafaindu-se la soare!

Dintre semintele puse in ghivece, cel mai repede au iesit galbenelele. Sunt total impresionata.

Am constatat cu uimire ca au mai aparut si alti cartofi din tuberculii lasati in pamant anul trecut. Au aparut chiar si din cei mov! Topinamburul e intr-o fericire maxima, trebuie sa-l tin sub observatie, pentru ca stiu ca are prostul obicei sa se intinda peste tot, chiar mai mult decat ti-ai dori.

Fasolea e frumoasa si a rezistat eroic atacului puilor de limax . In fiecare an e aceeasi problema, desi ma lupt cu Optimolul... Chestia e ca nu pot sa pun granulele alea langa plante, ca sa nu mancam si noi otrava... Trebuie sa le pun pe langa casa vecinului, acolo unde au ei niste cotloane pe sub polistiren unde se ascund si se impuiaza. In orice caz, cea mai rezistenta a fost fasolea mov: aproape ca nu are deloc frunze mancate, iar cea mai afectata a fost fasolea noastra romaneasca. Mai ales cea oloaga.

 Usturoiul verde:

Murul:

 Am desfacut minisera si am lasat numai plasa peste salata, altfel mi-o mananca vrabiile pe toata.

 Ardeii sunt micuti de tot, dar nu imi pare rau, pentru ca in lazile lor este acum mazarea pe care o astept sa infloreasca si sa rodeasca, asa ca ardeiasii mei au tot timpul sa se faca mari. Mai trebuie sa pun castravetii direct in pamant pe langa gardul din spate. Acum cel putin este rezolvata pentru totdeauna problema ancorarii lor de gard, pentru ca am sa folosesc carligele lui Minitehnicus pe post de agatatori pentru sfoara.

Mazarea:

 Rucola: creste usor, total nepretentioasa, vrabiile o ocolesc, ceea ce e un plus, si-mi mai si place de mor!

 Morcoveii:

 Fasolea din laditele de pe terasa (asta e numai una)

 Patrunjel cret:

 Si simplu:

 Rosioarele pitice au de-acum un loc foarte insorit: