Hai ca-asa mai merge!

Suntem pe drumul cel bun. Minitehnicus a fost harnic, harnic de tot. In curand ma mai eliberez si eu de treburi si ma pun si eu pe gradinarit. Pe scurt:
A cumparat gard si l-a montat ca sa separe castravetii de rosii si sa nu-i mai incalece broasca testoasa. Arata intr-un mare fel! Pe urma, dupa trei ani (cu pamant de patru!!!) am reusit sa deschidem compostiera. Tot Minitehnicus, saracul... N-a fost prea usor, dar s-a organizat bine si "daunele" au fost minime. Pe Werner il bagase la puscarie ca sa nu ii stea intre picioare si era suparat de tot, pufnea pe nas si incerca sa iasa printre sarme... Deocamdata am lasat pamantul sa se zvante un pic si pe urma vedem cum il repartizam.
Am fost si la serele din Mogosoaia-Buftea si am ales impatiens si petunii (desi ma jurasem ca nu mai iau.... dar ce, poti sa te tii, cand te vezi acolo, ca gaina-n boabe???) Inca nu le-am pus pe toate, pentru ca am jumatate din jardiniere ocupate cu rasadurile de rosii. Si-au dat drumul si ele de cand a iesit soarele. Probabil ca o sa luam un rand din piata... totusi.
Pe terasa lucrarile agricole au intarziat mult pentru ca Minitehnicus a refacut hidroizolatia si a intarziat mult cu lucrarile din cauza vremii ploioase. Abia saptamana trecuta am instalat lazile cu pamant. Ardeii sunt pusi, rucola (benzi) a si iesit, salata la fel. Arpagicul a dat coltul. Azi am instalat si balansoarul si patul-hamac. Trebuie sa mai fac niste perne pentru ele, ceva nou, ca m-am plictisit de alea vechi.
Intre timp am avut si o misiune de salvare a unui pui de porumbel (a doi de fapt, doar ca unul era mai paradit si l-am plimbat si pe la veterinar...) Am vrut sa pun poze, dar a trecut si nu mai e de actualitate acum.
In pozele de azi o s-o vedeti si pe Zoe (tunsa), pare alt catel, dar tot ea e. Isi face un mic sejur la noi, cat frate-miu vizioneaza Roland Garros-ul chiar la mama lui.

Primavara, primavara!

Am invatat sa iubesc acest anotimp abia acum, la "batranete". Asta de cand cu legumicultura. Pana acum cativa ani mi se parea ca e un anotimp incert: nici cald, nici frig, nici verde, nici ofilit... Mai degraba imi placea toamna, cu alaiul ei de culori incredibile, cu zilele ei inca dulci si calde, pline de nostalgie. Acum nu mai pot suferi toamna si iubesc la nebunie primavara.
Bineinteles ca tot Minitehnicus e mai activ in gradina si nimeni nu poate tine pasul cu el: a curatat tot, a taiat, a greblat, a smuls muschiul din gazon, a stropit cu solutie contra muschiului, a confectionat lazi noi (de data asta din lemn), le-a captusit cu folie, le-a umplut cu pamant si a pus mazarea, arpagicul, ridichile si salata, a pus sarme verzi pe spalier, iar acum face gardulete de lemn ca sa ferim fasolea de broasca testoasa. E harnic ca o furnicuta, manca-l-ar mama!

Eu, in schimb, am pus rasaduri. Anul acesta am mers pe eficienta totala: toate, absolut toate semintele au fost puse in pastile de turba. Ocupa cel mai putin loc, mai ales daca sunt puse in tavi speciale. Acum nu-mi ramane decat sa astept, mai ales ca am facut greseala sa comand de pe site-ul http://www.semplus.ro/ si mi-au trimis o gramada de seminte in pragul expirarii sau deja expirate. Probabil ca multe dintre ele nu vor iesi si voi pierde 2-3 saptamani pana voi pune altele in locul lor. Am mai comandat si de la Nicolae Lalu. Acestea aratau intr-adevar mult mai bine. Om trai si om vedea... 

Va pup pe toti si va urez spor in toate, pentru ca vad ca sunteti toti ocupati ca si noi sau chiar mai tare.