PASTE DE CASA CU SOS PESTO DE RUCOLA

Pastele de casa sunt unele dintre acele lucruri care sunt atat de simplu de facut incat in teorie toata lumea poate sa le faca acasa, dar in practica nimeni nu prea le face, deoarece in ziua de azi este mult mai convenabil ca timp si ca efort sa le cumperi gata facute din magazin.

Desigur, aceasta comoditate are ca principal dezavantaj faptul ca pastele din comert (chiar si cele scumpe) sunt net inferioare celor pe care le poti prepara acasa cu un minim efort, acelasi lucru fiind valabil de altfel si la sosul pesto.

PESTO DE VINETE COAPTE SI ROSII USCATE LA SOARE

Prima mea intalnire cu sosul pesto a fost, culmea, la Paris, in bucataria de la CLM BBDO, agentia care ne-a gazduit un meeting regional acum vreo zece ani, in sediul lor absolut impresionant, in forma de vapor, proiectat de celebrul arhitect Jean Nouvel. Pe cat de impresionat am fost de cladirea futurista (cautati-o la Projects -> Paris -> Issy-Les-Moulineaux la Nouvel pe site), pe atat de intrigat am fost de pastele verzui, aparent cu nimic, dar care aveau un gust absolut genial, motiv pentru care le-am intrebat pe doamnele de la bucatarie care e secretul, asa afland pentru prima oara de existenta unui misterios sos numit "pesto", cu care ever since am intemeiat o trainica relatie de prietenie.

In mod traditional, acest sos este un amestec de seminte uleioase (in principal seminte de pin, dar se pot folosi orice fel de alte seminte sau nuci, precum caju, arahide, sau chiar seminte de floarea soarelui), ierburi proaspete (in principal busuioc, dar se pot folosi si alte verdeturi, precum rucola, radicchio sau chiar spanac), parmezan (sau pecorino), ulei de masline, usturoi, zeama de lamaie, sare si piper, toate acestea zdrobite bine in mojarul de piatra (sau in robotul de bucatarie, care pur si simplu face din prepararea acestui sos o joaca de copil).

Varianta de pesto cea mai renumita este cea verde, cu busuioc, careia ii urmeaza indeaproape varianta de pesto rosu, preparat cu sun dried tomatoes, acestea doua fiind usor de gasit si prin supermarketurile de la noi. Evident, gustul pesto-ului pe care-l puteti cumpara din comert (chiar si al celui premium si scump) este atat de departe de gustul proaspat si aromat al celui facut in casa incat dupa ce veti incerca o singura data sa va preparati propriul pesto va garantez ca n-o sa-l mai cumparati niciodata din supermarkets.

Deoarece n-am apucat sa documentez primul meu pesto clasic si verde, facut cu sudoarea fruntii si cu durerea bicepsului in mojarul de piatra, de mi-a luat jumatate de ora de chin sa transform busuiocul (pe care, de smecher, nici nu l-am rupt in prealabil) si semintele de pin in pesto, am decis sa repet experienta, dar de data asta cu o reteta noua (usor adaptata dupa cea de aici), cu vinete coapte si rosii uscate la soare, si folosind robotul de bucatarie, care zici ca a fost special inventat pentru pesto si pentru hummus, pe cuvant. :)

Ingrediente (pentru cca 300g de pesto, mai mult decat suficient pt cel putin 3-4 ture de paste)

- 2 vinete medii (eu am folosit vinete mov deschis, de la Metro, deoarece au coaja mai moale)
- 4-5 rosii uscate, tocate marunt (puteti folosi rosii uscate si conservate in ulei, de la orice supermarket)
- 100g de seminte de pin (de la orice bacanie arabeasca sau de la Plafar)
- 1 casoleta (sau punga) de busuioc proaspat (doar frunzele, fara tulpini)
- 1 casoleta (sau punga) de menta proaspata (doar frunzele, fara tulpini)
- 2-3 catei de usturoi, zdrobiti
- 25g de parmezan ras (sa NU folositi chestia aia vanduta drept parmezan la pliculete, ci doar the real stuff, ras de voi)
- 120ml de ulei de masline
- 2-3 fire de rozmarin (doar frunzele, fara tulpini)
- 2-3 linguri de piure de rosii
- 1 lingurita de sos iute (eu am folosit sriracha, dar puteti folosi si tabasco sau chili garlic)
- sare, piper

Preparare (5 min + 60 min de pregatire)
- taiati vinetele in felii relativ groase, de cca 1.5cm (sa iasa cam 5-6 felii din fiecare vanata) si scufundati-le intr-un bol mare cu saramura (apa calduta in care ati dizolvat 4-5 linguri de sare) pentru cca 20 de min (va trebui sa le acoperit cu o farfurie intoarsa sau cu un capac peste care sa puneti ceva greu, caci altfel vor pluti la suprafata)
- dupa 20 de min scoateti vinetele din saramura, spalati-le sub jet de apa rece si apoi uscati-le bine cu servete de bucatarie
- prajiti feliile de vinete in ulei de masline (tigaia trebuie incinsa bine), cate 3-4 min pe fiecare parte, pana se rumenesc frumos (va trebui sa faceti miscarea in doua ture, ca feliile nu trebuie suprapuse) si apoi transferati-le intr-o tava de cuptor
- adaugati peste ele frunzele de rozmarin si usturoiul zdrobit si bagati-le la cuptor pentru cca 20 min, pana se inmoaie complet, dupa care lasati-le sa se raceasca putin

- transferati in vasul robotului feliile de vinete coapte (impreuna cu rozmarinul, usturoiul zdrobit si uleiul scurs in tava), frunzele de menta si busuioc, parmezanul, semintele de pin, rosiile uscate, piureul de rosii si sosul iute

- mixati ingredientele pentru cca 2-3 min, sau pana cand ajung la consistenta pe care o doriti (eu unul prefer un pesto putin mai chunky, in care sa se mai simta cat de cat semintele), adaugand sarea si piperul dupa gust (puteti sa mai adaugati si ulei de masline daca vi se pare ca sosul e prea gros)

- daca nu-l folositi pe loc cu paste fierbinti (cca 1 lingura la portia de paste) sau ca spread, pe bruschete, transferati-l intr-un borcan, acoperiti-l cu 2 lingurite de ulei de masline si bagati-l la frigider unde va putea sta cuminte multa vreme, desi la cat de delicios este nu cred ca o sa va indurati sa-l uitati prea mult pe acolo :)

Enjoy!

PASTE CU TE MIRI CE

Pastele sunt probabil felul cel mai la indemana de pregatit atunci cand nu aveti timp sa faceti ceva mai complicat sau cand va loveste criza de inspiratie. Desigur, pornesc de la premiza ca oricine care si-a propus vreodata sa gateasca ceva, de voie sau de nevoie, are suficiente ingrediente prin casa cat sa poata incropi niste paste decente at any given time, de unde si numele acestei retete de paste, "cu te miri ce".


Practic, aceasta reteta nu are un caracter fix ci se adapteaza la ce reusiti sa gasiti dupa ce scormoniti prin frigider, congelator si diverse sertare. Evident, daca dupa ce ati scormonit suficient nu ati gasit decat doua feli de salam si un colt de paine, probabil ca cel mai bine e sa uitati de paste si sa va faceti un sandvis. :)


Ingredientele scormonite de mine (pentru 3-4 portii):

• 1/2 cutie de paste (eu am folosit spaghetti no. 5 din faina integrala de la Barilla)
• 1 cutie de rosii taiate cubulete (merg si proaspete, dar trebuie oparite, curatate de coaja si de seminte inainte de a le toca)
• 1/2 punga de mix de ciuperci congelate (merg si proaspete, uscate sau la conserva)
• 1/4 ceapa mare (sau 1/2 ceapa medie, sau 1 ceapa mica, v-ati prins deja, nu? :))
• 3-4 catei de usturoi
• 2 linguri de ulei de masline
• orice fel de verdeata gasiti prin frigider (eu am folosit niste fire de chives ramase de la scoicile Thai)
• busuioc si oregano (uscate, la pliculet)
• 2 linguri de sare
• 1 varf de cutit de piper
• parmezan ras pentru servire (optional; btw, sa nu folositi niciodata asa zisul parmezan deja ras, la pliculet, ca n-are nicio legatura cu the real thing)

Preparare (12 min + 8 min de pregatire)

• puneti cam 1,5l de apa la fiert intr-o oala suficient de mare, iar cand incepe sa clocoteasca adaugati sarea si un strop de ulei de masline
• adaugati pastele si lasati-le sa fiarba exact cat scrie pe cutie, sau eventual cu 1 minut mai putin daca le preferati al dente (amestecati din cand in cand sa nu se lipeasca)
• intre timp tocati marunt ceapa, usturoiul si puneti-le la calit intr-o o tigaie adanca cu 2 linguri de ulei de masline, la foc mare
• cand ceapa si usturoiul devin translucide (dupa 2-3 min, nu le lasati sa se inchida la culoare ca devin amarui) adaugati ciupercile (direct din punga, fara sa le decongelati) si verdeata si amestecati cca 3-4 min 

• dupa ce s-au dezghetat ciupercile, adaugati si cubuletele de rosii, amestecati, reduceti focul si acoperiti pt inca 2-3 min (tot acum puteti adauga piperul, busuoicul si oregano)

• intre timp, verificati daca pastele s-au facut (pescuit una si gustati-o ca sa fiti siguri) si scurgeti apa de pe ele dupa care turnati-le in tigaie peste sos si amestecati-le bine inca 2-3 min 

• la final admirati-va opera culinara, care ar trebui sa arate cam asa :)

Enjoy!