MARATONUL INGHETATELOR, ZIUA 3: FROZEN YOGURT DE VISINE

Acum daca tot am inceput cu retetele simple si sanatoase, zic sa continuam tot asa si sa le lasam pe cele mai decadente, cu custard, multe oua, smantana sau alcool, mai spre sfarsitul saptamanii. Reteta de astazi este un frozen yogurt (cunoscut si ca froyo sau frogurt intre prieteni :)) de visine, reteta care are la baza, evident iaurtul.

Pe scurt, frozen yogurtul este un preparat congelat intrat in familia inghetatelor relativ recent, prin anii '70. Acesta are un continut redus de grasimi, fiind facut din iaurt, fructe si eventual ceva adaos de zahar sau alt indulcitor, si se situeaza undeva intre sorbet (care nu are grasimi de loc) si inghetata (care are grasimi la greu, in principal din smantana dulce si galbenusuri de ou). Daca doriti sa cititi mai multe despre istoria si tehnologiile folosite in prepararea frozen yogurtului, va recomand calduros acest articol.

Revenind la reteta de fata, asa cum Iosif Sava se intorcea de fiecare data, firesc, la Bach, si eu ma intorc cu drag la cartea The Perfect Scoop a maestrului David Lebovitz, carte ce mi-a fost calauza, tovaras si prieten in cele ce urmeaza. :)

WEDGES DIN CARTOFI NOI LA CUPTOR, CU SOS TZATZIKI

Anul trecut cam pe vreme asta am postat o alta reteta foarte faina de cartofi noi la cuptor asa ca postul de fata ar putea parea usor redundant, insa veti vedea ca exista destule deosebiri intre reteta anterioara si cea de fata, rezultatul fiind suficient de diferit incat sa merite un post separat, chiar daca in mare ingredientele sunt cam aceleasi. In plus, eu sunt de parere ca nu strica niciodata o mica variatiune pe aceeasi tema, asa, cat sa reaprindeti putin flacara in relatia dintre voi si cartofii noi, chiar si daca flacara voastra e ca a mea, din aia eterna, ca la monumentul sodatului necunoscut :))

Fata de reteta anterioara care era cu cartofi noi cat mai mici, din aceia ca nucile, cea de fata se bazeaza pe cartofi noi cat mai mari, din care sa iasa niste wedges (adica niste felii mai dolofane) sanatoase, suficient de groase incat sa ramana moi si suculente la mijloc chiar daca sunt rumenite bine pe dinafara.

MURGH MAKHANI, CURRY INDIAN DE PUI CU ROSII SI SMANTANA

Ziceam in postul anterior ca o sa va povestesc despre un tagine cu pui, masline verzi si lamai murate insa iata ca n-a fost sa fie, deoarece ieri la ceas de seara mi-a iesit din manutele astea doua o minunatie de pui indian cu sos de rosii si smantana, condimentat cu o groaza de mirodenii care mai de care mai aromate, atat de bun incat efectiv n-am avut inima sa-l trec la drafturi si pe care ma grabesc sa-l impartasesc si cu voi pe cale virtuala in cele ce urmeaza (evident, impreuna cu indemnul calduros sa-l faceti si voi, cat mai repede daca se poate).

Murgh makhani, numele acestui fel originar din regiunea Punjab, care s-ar traduce prin "butter chicken" sau "pui cu unt" este oarecum misleading, deoarece singura interventie a untului in prepararea sa consta in vreo doua linguri in care se prajesc condimentele la inceput, dar asta nu trebuie sa va descurajeze, deoarece rezultatul final este cat se poate de savuros, asa cum numai ceva gatit in unt, fie el cat de putin, poate fi.

Procesul de pregatire necesita un minim de planificare, deoarece puiul trebuie marinat cel putin 2-3 ore (dar de preferinta peste noapte ) inainte de a fi preparat, insa marinarea este foarte simpla si o puteti face de exemplu intr-o seara, urmand sa-l gatiti a doua zi la pranz (daca e weekend) sau la cina (daca e in timpul saptamanii).

Din punct de vedere al ingredientelor, majoritatea celor specifice (condimentele indiene) se gasesc online, pe Mirodenii.ro, sau la Bacania Veche iar sfatul meu este sa va cumparati putin din toate si sa le aveti in casa pe stoc, caci nu stiti cand va vor salva de la necaz, asta ca sa nu mai spun ca toate miros absolut genial (ah, de fiecare data cand deschid dulapiorul meu cu condimente ma ia asa, un dor de duca in Asia, de nu va pot povesti… :)).


PASUL 1: Pregatirea puiului

Ingrediente (pt 4-6 portii)
- 1kg de pulpe de pui dezosate si fara piele (puteti folosi si piept, insa iese putin mai uscat)
- 200ml de iaurt
- 2 linguri de pasta ginger - garlic (se face foarte simplu, puneti in robotul de bucatarie cam 10cm de ghimbir curatat si vreo 8-10 catei de usturoi, adaugati putina apa sau ulei si mixati totul cu functia pulse pana se obtine o pasta relativ omogena, pe care o puteti pastra in frigider, intr-un borcan cu capac)
- 2 lingurite de mix tandoori masala
- 1/2 lingurite de pudra de hot chili (aici puteti ajusta in plus sau in minus, dupa gust)
- 1 lingura de suc de lamaie sau lime
- 1/2 lingurita de sare (sau dupa gust)


Preparare (20 min + marinare peste noapte)
- taiati pulpele in cateva bucati mai mici, puneti-le intr-o punga sigilabila (eu am de la Ikea, dar merge si o punga normala, doar s-o legati bine) si adaugati peste ele iaurtul in care ati amestecat in prealabil toate condimentele de mai sus, amestecati bine cat sa se acopere toata carnea cu marinata, apoi sigilati punga si lasati-o la frigider peste noapte
- a doua zi preincalziti broilerul (grill-ul din partea de sus a cuptorului), transferati bucatile de pui marinat pe o tava (de preferinta o tava de roast, adanca si cu un gratar detasabil, dar merge si o tava normala) si rumeniti-le cam 6-7 min pe fiecare parte (cu tava pusa in partea de sus a cuptorului, aproape de broiler)
- testati daca sunt bine facute (o bucata de carne mai mare trebuie sa fie alba la mijloc cand o rupeti) si puneti-le intr-o casoleta, la indemana

PASUL 2: Pregatirea sosului
Ingrediente (pt 4-6 portii):
- puiul pregatit la pasul 1
- 2 linguri de unt (eu am folosit ghee, care este un unt clarificat, din care s-a scos mare parte din apa si care este folosit intensiv in bucataria indiana; avantajul lui este ca nu stropeste si nu face spuma, deoarece nu mai are apa)
- 2 linguri de pasta ginger garlic
- 2 boabe de cardamom verde si 1 boaba de cardamom negru
- 2 foi de dafin
- 2 bete de scortisoara intregi
- 2 lingurite de mix garam masala
- 1/2 lingurita de hot chili (sau dupa gust)
- 2-3 ardei iuti verzi (eu i-am sarit din schema)
- 1 lingura de frunze de fenugreek uscat (kasoori methi, sunt foarte importante in aceasta reteta, dandu-i un gust specific)
- 2 lingurite de zahar (sau dupa gust)
- 2 cutii de rosii (eu am folosit Cirio Cubetti)
- 1 cutie mica de smantana lichida (eu am folosit Dorna 32%)
- o mana de coriandru proaspat
- sare (dupa gust)

Preparare (20 min + 5 min de pregatire)
- incingeti untul (sau ghee-ul) intr-o tigaie adanca (sau intr-un wok), apoi prajiti cardamomul, scortisoara si foile de dafin cam 1 min (cat sa iasa aromele din ele), apoi adaugati pasta ginger-garlic si mai prajiti-o cam 30 de sec (atentie ca stropeste! dati focul mai mic la pasul asta), dupa care adaugati pulpa de rosii, garam masala, hot chili powder si sarea, amestecati bine si asteptati sa dea in clocot (la foc mare) dupa care reduceti focul la mediu si lasati cam 10 min, cat sa se evapore majoritatea lichidului din rosii

- adaugati frunzele de fenugreek si zaharul, mai lasati 2 min si apoi adaugati bucatile de pui si coriandrul proaspat tocat, amestecati bine cat sa se acopere complet carnea, apoi luati tigaia de pe foc si adaugati smantana lichida

- amestecati smantana bine, cat sa se omogenizeze sosul, mai ajustati sarea si eventual zaharul (daca sosul vi se pare prea acrisor) si lasati-l putin sa se odineasca pana puneti masa

- decorati-l cu frunze de coriandru si serviti-l cu orez Basmati simplu, deoarece acest curry este atat de aromat si de complex ca gust incat nici macar sare nu va mai trebuie in orez

Enjoy!   

MUSAFIR LA PRANZUL DIN CASEROLA

Prietenul Viorel Copolovici m-a onorat cu invitatia de a-i face o vizita pe Pranzul din Caserola si pentru ca musafirul nu poate veni cu mana goala, i-am adus povestea celei mai vechi supe instant din lume, si anume supa turceasca tarhana, despre care va invit sa cititi si voi aici.

Enjoy!

MUTABBAL, GENIALA SALATA ORIENTALA DE VINETE

Desi mutabbalul, alaturi de hummus, este unul dintre aperitivele mele orientale (mezze) preferate, pana acum nu m-am incumetat sa-l gatesc acasa deoarece m-am speriat putin de ideea de a coace vinetele, mai ales ca acest proces poate fi destul de laborios si messy daca il aplici in varianta sa old school, precum il aplica mama, si anume cu vinetele coapte la flacara pana se inmoaie iar coaja se carbonizeaza si se desprinde in fulgi mari si lipiciosi, samd.

Norocul meu insa s-a schimbat recent, cand am gasit pe blog la Andreea (thanks, dear! :)) o metoda de a coace vinetele pe cat de simpla pe atat de spectaculoasa ca rezultate, acesta metoda ducand la o minunatie de vinete rumenite, usor afumate si in acelasi timp dulci si zemoase, dar sa nu anticipam. :)

Ca multe alte feluri orientale, mutabbalul (in fapt o salata de vinete coapte) este intalnit in diverse forme in toata lumea araba, in Turcia, Grecia si Israel, in unele din aceste tari fiind considerat o versiune picanta a baba ghanoush-ului, iar in altele fiind un fel in sine, deosebit de baba ghanoush prin faptul ca vinetele se toaca mai marunt si se prepara cu pasta tahini si cu iaurt de capra.

De asemenea, daca ne uitam mai atent la salata noastra de vinete, se poate spune ca si aceasta este o ruda a mutabbalului, desi mie unul mi se pare o barbarie culinara sa amesteci gustul fin, usor afumat al vinetelor cu aroma bruta a ceapei crude, si de aceea le prefer preparate (de mama, pana acum :)) cu maioneza si usturoi, intr-o versiune mult mai cremoasa si cu un gust mai rafinat, but hey, that's just me, daca aveti alta opinie nu ma lasati sa va retin de la festinul cu vinete amestecate grosier cu bucati de ceapa cat moneda de 50 de bani, precum se mai prepara pe la restaurantele noastre asa zis traditionale. :)

Revenind la mutabbal, acesta se prepara foarte, dar foarte simplu, conditia de baza fiind aceea de a avea broiler la cuptor (acel arzator din partea superioara a cuptoarelor cu gaz, sau grillul de la cuptoarele electrice, ambele marcate cu o linie in zigzag). In cazul nefericit in care nu aveti broiler sau grill la cuptor, puteti oricand sa aplicati metoda old school cu rumenitul pe ochiul de aragaz, dar din pacate aici nu prea pot sa va ajut.

Ingrediente (pentru 4 pers, ca starter)
- 3 vinete dolofane
- 2 catei de usturoi (sau mai multi, dupa gust)
- 3-4 linguri de pasta de susan tahini (de la orice bacanie arabeasca sau de la Mega Image)
- 3-4 linguri de iaurt gras
- 2-3 linguri de ulei de masline
- 1/2 lingurita de sare
- 1/2 lingurita de chimen macinat
- optional: 3-4 frunze de menta si un ardei iute tocat (sau un pinch de hot chili powder)
- pentru ornat: boia dulce (sau sumac) si ulei de masline

Preparare (40 min + 5 min de pregatire)
- porniti broilerul (sau grillul) cuptorului si inveliti o tava mare in folie de aluminiu
- spalati vinetele, stargeti-le si apoi taiati-le in doua pe lungime si asezati-le in tava cu fata alba in jos
- ungeti-le cu un servetel inmuiat in ulei de masline (nu mult, ci doar cat sa capete un luciu frumos) si apoi bagati tava in cuptor pe ultimul nivel, exact sub broiler, unde la un arzator cu gaz va sta cam 25-30 de min (aici depinde si de puterea broilerului vostru, deoarece spre exemplu, la Andreea timpul necesar e mult mai mic, de doar 10-15 min, asa ca va trebui sa va orientati as you go)

- dupa ce s-au copt bine (mirosul genial de vanata afumata din bucatarie o sa va dea de inteles, trust me :)) scoateti tava din cuptor si lasati-o sa se raceasca vreo 5 min, cat sa puteti manevra vinetele cu mana fara arsuri de diverse grade, si apoi scobiti miezul din fiecare jumatate de vanata intr-o sita sau strecuratoare (treaba e extrem de simpla, tineti vanata cu coaja in jos in palma iar cu o lingura mare de lemn sau plastic - nu de metal, ca oxideaza vinetele - scobiti pulpa dintr-o singura miscare; o sa va surprinda si pe voi ce simplu o sa iasa :))

- lasati pulpa cam 5 min in strecuratoare, cat sa se scurga excesul de lichid si sa se duca eventualul gust amar din sucuri (mai amestecati cu lingura de lemn din cand in cand) si apoi transferati-o intr-un blender (sau robot de bucatarie, sau un vas mare, daca veti folosi un mixer vertical, de mana)
- cat se raceste pulpa de vinete zdrobiti bine cateii de usturoi impreuna cu sarea in mojarul de piatra, pana se transforma intr-o pasta fina

- adaugati toate celelalte ingrediente (pasta tahini, pasta de usturoi cu sare, iaurtul, uleiul de masline si condimentele) si apoi mixati cam 2 min, pana obtineti o pasta de consistenta dorita (spre deosebire de hummus, eu prefer mutabbalul mai smooth, fara bucati mari prin el)

- lasati-l cateva minute sa se mai raceasca (de preferinta la frigider) si sa se imbine aromele, apoi intindeti-l pe o farfurie lasand o mica ridicatura pe exterior (precum un crater selenar :)), decorati cu boia dulce si ulei de masline si serviti cu lipie libaneza sau cu paine calda, de preferinta ca mezze, alaturi de alte bunatati orientale precum hummusul si salatele tabbouleh sau fattoush

Enjoy!

HUMMUS, CEL MAI CELEBRU STARTER ORIENTAL

Sunt absolut convins ca majoritatea dintre voi ati incercat macar o data hummus pe la vreun restaurant cu specific oriental sau luat din supermarket, dar as putea sa pun pariu ca nu va imaginati ca este asa de simplu (si de ieftin) de preparat acasa, not to mention ca in varianta home made este mult mai gustos decat tot ce-ati mancat pana acum.

Desi la noi s-a impamantenit ca fiind un fel libanez, hummusul este de fapt un preparat omniprezent in toate bucatariile orientale, fiind intalnit in forme foarte asemanatoare in toata zona mediteraneeana de sud, din Turcia pana in Maroc, precum si in tarile arabe. Hummusul are la baza boabe de naut fierte, amestecate cu tahini (pasta de susan), usturoi, zeama de lamaie, putin ulei de masline si condimente si este un starter pe cat de delicios, pe atat de sanatos, nautul fiind un aliment complex, plin de proteine vegetale, uleiuri bune si multe alte chestii placute omului.

Sincer, deoarece hummusul se prepara atat de simplu, am ezitat putin inainte de a posta aceasta reteta, fiindca mi s-a parut ca este common knowledge pentru toata lumea, cam ca si omleta sau rulourile de sushi (joking, joking, desi si alea sunt extrem de simple :)), insa dupa ce m-am mai gandit putin am decis sa share with the group, chiar cu riscul de a mi se spune been there, done that. :)

Desigur, toate ingredientele se gasesc foarte usor, atat la Mega Image (cel mai bine aprovizionat supermarket cand vine vorba de bucatariile etnice) cat si la bacaniile arabesti sau turcesti (pe care va recomand calduros sa le vizitati, deoarece sunt pline de bunatati precum pestera comorilor din povestea lui Ali Baba :)). Pe langa ingrediente mai aveti nevoie doar de un robot de bucatarie (btw, profit de aceasta ocazie sa imi declar profunda admiratie fata de robotul-meu-Kenwood-cel-cu-40-de-functii si sa-mi cer scuze ca l-am tinut in cutie doua luni dupa ce l-am cumparat :))) sau de un mixer vertical, and you're good to go. :)

Ingrediente (pentru 4-6 pers)

- 1 cutie de boabe de naut fierte (cca 3 lei la supermarkets sau la bacaniile arabesti)
- 4-5 linguri de pasta tahini (care seamana cu untul de arahide, doar ca e din susan si e mult mai fluida)
- 4-5 linguri de iaurt gras (sau iaurt normal amestecat cu putina smantana sau sana)
- 3-4 frunze de menta proaspete (don't worry, vor disparea in the mix dar vor contribui la aroma subtila :))
- 2-3 catei de usturoi (sau chiar mai multi, daca aveti probleme cu vampirii prin zona :))
- zeama de la 1 lime (sau lamaie)
- 1 jumatate de lingurita de sare
- 1 lingurita de chimen macinat (condimentul meu preferat in ultima vreme, care e ca sarea-n bucate cand vine vorba de bucataria orientala sau indiana :))
- 2-3 lingurite de ulei de masline
- 2-3 linguri de apa (sau zeama de pe boabele de naut)
- pentru servit (desigur, aici voi puteti improviza dupa gust sau imaginatie): boia dulce, patrunjel tocat, seminte de pin, ulei de masline, bastonase de morcov si telina verde, lipie libaneza

Preparare (5 min + 5 min de pregatire)
- scurgeti zeama de pe naut (pastrati un pahar de zeama pt mai tarziu), spalati bine boabele sub jet de apa rece si apoi scurgeti-le de apa
- zdrobiti usturoiul impreuna cu sarea (daca nu aveti mojar, pisati ustoroiul separat si apoi amestecati-l cu sarea intr-un paharel)

- adaugati in vasul robotului toate ingredientele, mai putin apa (sau zeama de pe naut), uleiul de masline si chimenul

- mixati amestecul pana devine o pasta relativ fina (cca 2-3 min pe turatie maxima); in acest moment adaugati progresiv apa si uleiul de masline pana obtineti consistenta pe care o doriti (e posibil ca amestecul sa devina relativ cleios de la tahini, dar se rezolva cu putina apa sau iaurt)

- dupa ce ati obtinut consistenta dorita (eu unul prefer sa mai simt putin textura boabelor, si nu le pasez pana ajung ultra-smooth, ca piureul din fulgi, ci le las putin mai chunky, dar voi faceti-l cum va place) transferati hummusul (da, deja ii puteti spune hummus :)) intr-o casoleta, amestecati cu chimenul macinat si mai dregeti cu sare si piper dupa gust (daca e cazul), apoi bagati la frigider cateva minute, cat sa se imprieteneasca aromele :)

- pentru servire, transferati hummusul intr-un castron, decorati-l cu boia dulce (ca sa nu-i schimbe gustul), patrunjel tocat, cateva seminte de pin si ulei de masline si serviti-l ca dip, cu bastonase de morcov si apio (tulpini de telina verde, de la Metro sau Mega Image) sau ca spread, cu lipie libaneza

Enjoy! 

SARMALUTE LIBANEZE IN FOI DE VITA

Probabil ca daca intrebam oricati concetateni alesi aleator care este cel mai autentic fel de mancare din bucataria romaneasca, majoritatea vor indica sarmalele, eventual cu mamaliguta. Din pacate insa, aceasta impresie (de altfel adanc infipta in constiinta colectiva) despre sarmale drept piatra de temelie gastronomica a neamului este cat se poate de eronata, deoarece acest fel de mancare (impreuna cu multe altele, precum ciorba, ciulamaua, chiftelele, pilaful si asa mai departe) are origini cat se poate de orientale, la noi ajungand pe filiera turceasca, dovada fiind chiar etimologia numelui, care este o preluare aproape ad literam din limba turca.

Evident, de-a lungul timpului ne-am adus si noi aportul la imbogatirea acestui fel prin inlocuirea unor ingrediente (carnea de miel cu carne de porc sau carne de peste, frunzele de vita de vie cu foile de varza murata sau orezul cu pasat) sau prin folosirea de noi metode de preparare (precum coptul in cuptor de lut), dar in esenta sarmaua ramane tot un fel adoptat din bucataria musulmana, oricat de mult ne-ar afecta la mandria nationala acest lucru.

In fapt, sunt atat de putine (if any…) feluri de mancare pur autentice incat se poate afirma cu destul de multa certitudine ca practic nu exista o bucatarie traditionala romaneasca originala per se, bucatele noastre fiind un melanj de inspiratie slava si orientala, dar despre asta cu alta ocazie, deoarece in continuare vreau sa ne concentram pe delicioasa reteta de sarmale libaneze in foi de vita pe care probabil ca multi dintre voi le-ati gustat deja prin restaurantele libaneze de la noi, dar pe care nu cred ca vi le-ati imaginat ca fiind atat de simplu de preparat acasa.

Inainte sa trecem la treaba, vreau doar sa va mai atrag atentia ca, in cazul in care nu le-ati gustat pana acum la restaurant, gustul acestor sarmale difera destul de mult de gustul cu care sunteti obisnuiti, fiind mult mai aromate si avand un gust usor dulce, dar cat se poate de delicios.

Ingrediente (pentru 4-5 pers / 23-25 de sarmale)

a. de baza:
- 25 foi de vita in saramura (la borcan, de la Metro, sectiunea de muraturi, sau de la magazinele arabesti)
- 2 rosii medii spre mari
- 250ml de suc gros de rosii (bulion doar din rosii si sare, fara zahar sau alte prostii prin el)
- 250ml supa de pui sau de legume (puteti folosi cu incredere 1/2 cub concentrat dizolvat in apa fierbinte daca n-aveti timp sa faceti supa in casa)
- 2 linguri de suc de lamaie
- 2 linguri de ulei  

b. pentru umplutura:
- 1 ceapa mica sau medie (tocata marunt)
- 1 catel de usturoi (tocat marunt sau pisat)
- 150g de carne tocata de miel (eu am preparat o varianta vegetariana si am inlocuit carnea cu ciuperci porcini uscate, hidratate si apoi tocate)
- 2 linguri de orez cu bobul rotund (orez de pilaf, nu cu bobul lung)
- 1 lingura de stafide (hidratate in apa calduta si apoi tocate marunt)
- 1 lingurita de scortisoara macinata
- 1 lingurita de coriandru macinat
- o mana de coriandru proaspat, tocat (doar frunzele, fara tulpini)
- 2 linguri de fulgi de migdale (rumeniti mai intai in tigaia incinsa fara ulei si apoi pisati in mojar sau in rasnita de cafea)
- 2 linguri de ulei de masline
- 125ml de apa

Preparare (1 ora + 20 min de pregatire)
a. umplutura
- incingeti uleiul de masline intr-o tigaie mare si apoi caliti la foc mic ceapa si usturoiul pana se inmoaie si devin translucide (cca 2-3 min), dupa care adaugati orezul si amestecati bine

- imediat adaugati apa, stafidele, scortisoara si coriandrul macinat si amestecati permanent pana cand toata apa este absorbita (cca 5 min; atentie sa nu se lipeasca amestecul de tigaie!)
- adaugati carnea tocata (sau ciupercile tocate), coriandrul proaspat (tocat marunt) si migdalele prajite si apoi macinate, amestecati bine si transferati umplutura intr-un bol, sa se raceasca putin

b. sarmalele
- scoateti foile de vita din borcan si lasati-le acoperite cu apa rece intr-un bol pentru cca 5 min, dupa care scurgeti-le, spalati-le din nou sub jet de apa rece si apoi uscati-le cu un prosop de bucatarie (ca idee, o sa folositi cam un sfert de borcan, iar restul le puteti pastra pentru alta ocazie, doar sa mai adaugati apa cat sa acopere foile ramase in borcan)
- intre timp, taiati rosiile in felii de cca 5mm si asezati-le intr-un singur strat pe fundul unei oale mari (cu diametru de cca 25cm)

- asezati cate o frunza (cu nervurile in sus) pe un tocator, puneti o lingurita generoasa de umplutura in centrul frunzei, rulati partea de jos peste umplutura cat puteti de strans, apoi aduceti lateralele spre interior si in final rulati complet sarmaua (tehnica este exact aceeasi ca la pachetelele de primavara, daca va mai aduceti aminte)

- asezati sarmalele una langa alta in oala (peste feliile de rosie, intr-un singur strat, fara sa se suprapuna), apoi acoperitile cu amestecul de bulion, supa, ulei si suc de lamaie (de la ingredientele de baza), dupa care puneti pe deasupra un farfurie cu gura in jos sau un capac mai mic decat oala, cat sa le tina pe pozitie cat timp fierb, apoi acoperiti oala si lasati-o la foc mic pentru cca 45 min (in varianta cu ciuperci) sau 60 min (in varianta cu carne)

- serviti-le simple sau cu iaurt aromat cu menta, usturoi si ulei de masline (eu le-am pus pe deasupra o lingura de raita, care a mers perfect)

Enjoy!

SAAG GHOST, CURRY INDIAN DE MIEL CU SPANAC SI IAURT

Prima mea intalnire cu bucataria indiana s-a petrecut acum multa vreme, chiar cand s-a deschis Barka Saffron. La vremea respectiva, Barka era renumita pentru petrecerile incendiare din fiecare joi, pentru cocktailurile speciale, inventate pentru fiecare client de-al casei (si apoi scrise pe perete) de catre Adi si Doru si pentru celebrele chicken fingers in crusta de fulgi de porumb, dar pentru mine Barka mai insemna si un anume fel emblematic, si anume saag ghost, acel curry de miel cu spanac pregatit la mare arta de Kumar, actualul owner de la Agra Palace.

Evident, atunci cand m-am decis sa pregatesc un meniu de pranz indian de 1 decembrie, acest curry a fost cea mai fireasca alegere ca fel principal. Nu vreau sa ma laud ca mi-a iesit la fel ca lui Kumar, insa rezultatul a fost cat se poate de delicios, fapt pentru care pot depune marturie atat prietenii care au avut parte de acest curry in premiera, cat si colegii de birou, carora le-am pus deoparte cate o portie pentru a doua zi, ca sa vada si ei case poate si altfel si sa inceteze odata cu comenzile alea zilnice de junk food. :)

Inainte sa va insir ingredientele si sa va povestesc metoda de preparare, trebuie sa va marturisesc faptul ca acest lamb curry are la baza un miel "vintage", numit pe la noi si "oaie", deoarece doar asta se gaseste la Mega Image (se putea si cu miel, dar nu m-am indurat sa risipesc minunatia de lamb rack din Noua Zeelanda de la Metro despre care v-am mai povestit pentru acest curry). De asemenea, trebuie mentionat ca acest fel nu este nicidecum unul care se prepara rapid, asa ca va trebui sa va apucati de gatit cu mult inainte sa vi se faca foame. Acestea fiind zise, sa trecem la fapte.

Ingrediente (teoretic pentru 6 persoane, dar practic pentru 10-12, dupa cum am constatat empiric :))

• 1kg carne de miel (pulpa sau muschiulet, taiat cubulete - daca folositi oaie va trebui sa o fierbeti mai mult ca sa se fragezeasca, dar nu e o mare drama ca gust)
• 2-3 pungi de spanac congelat de 400g (se poate si cu spanac proaspat, daca gasiti, dar procesul e mai laborios)
• 4 cepe tocate marunt
• 4 catei de usturoi pisat 
• 8 cm de ginger, dat pe razatoarea mica (sau 2-3 linguri de ginger ras de la borcan, de la Mega Image) 
• mirodenii macinate: 2 lingurite de coriandru, 2 lingurite de chimen, 3 lingurite de garam masala, 1/2 lingurita de turmeric, 1 lingurita de paprika
• mirodenii intregi: 6 cuisoare, 10 cm de scortisoara, 6 seminte de cardamom, 1 lingurita de piper boabe, 4 frunze de dafin
• 1 mana de frunze de coriandru, tocate marunt
• 3 linguri de ulei
• 250ml de iaurt
• 400ml de apa
• 50g de unt

Preparare (2.5 ore + 15 min de pregatire)

• se rumeneste usor carnea in tigaie si se scoate deoparte
• in uleiul ramas se prajesc putin mirodeniile intregi dupa care se adauga ceapa si se prajeste pana e golden brown (cca 4-5 min)
• se adauga mirodeniile macinate si se mai prajeste inca 30 sec

• se adauga carnea, usturoiul, gingerul si apoi iaurtul, cate 1-2 linguri amestecand pana se incorporeaza tot 
• se adauga apa (cat sa acopere aproape complet compozitia), se aduce la fierbere, apoi se da focul mic, se acopera si se lasa sa fiarba usor cca 2 ore (sau pana cand carnea ajunge foarte frageda, iar apa e evaporata aproape integral)

• se gateste rapid spanacul (direct inghetat, rupt in bucati mai mici si pus in untul topit intr-o oala cu capac) si apoi se scurge bine de lichid si se adauga la miel

• se amesteca pana cand lichidul se evapora, apoi se adauga coriandrul tocat si inca doua linguri de iaurt 

• in fine, se respira usurat si se serveste minunatul spinach lamb curry cu orez basmati, raita si papadums :)

Enjoy!

RAITA SI SPICED YOGURT CU PAPADUMS

Pentru ca tot am vorbit in postul anterior de raita si spiced yogurt, iata si retetele foarte simple si la indemana oricui. Si ca sa completam un starter indian traditional, am adaugat si papadums, acele lipii crocante care se folosesc atat pe post de paine cat si pe post de snack sau pentru dipping, ca starter (la Agra Palace, de exemplu, primesti invariabil din partea casei papadums cu raita si spiced mint yogurt).

Raita

• 1 jumatate de castravete, taiat in doua pe lungime, curatat de seminte cu o lingurita si apoi tocat in cubulete mici
• 1 rosie medie, taiata in sferturi, curatata de seminte si apoi tocata in cubulete 
• 1 jumatate de ardei gras sau capia, curatat si tocat in cubulete (se poate inlocui cu ardei iute)
• 500ml de iaurt, batut bine cu telul sau furculita, sa se omogenizeze
• 1 lingurita de sare (sau dupa gust)
• 1 jumatate de lingurita de garam masala (sau de chunky chat masala)
• 1 jumatate de lingurita de cardamom macinat
• 1 jumatate de lingurita de piper macinat

Preparare: amestecati toate ingredientele intr-un bol si serviti imediat (sau pastrati la rece cat aveti nevoie, dar apoi serviti la temperatura camerei)

Spiced Yogurt

• 500ml de iaurt, omogenizat bine 
• 4 linguri de lapte 
• 1 lingurita de sare
• 1 jumatate de lingurita de garam masala (sau chunky chat masala)
• 1 jumatate de lingurita de paprika

Preparare: amestecati toate ingredientele intr-un bol si serviti imediat (sau pastrati la rece cat aveti nevoie, dar apoi serviti la temperatura camerei)

Papadums
Papadums sunt facuti din faina de naut si se comercializeaza sub forma de foi foarte subtiri, uscate si casante, care aduc putin cu foile de lasagna. La noi le puteti gasi, desigur, la magazinul de mirodenii indiene, featuring un iepure roz (rather scary :)), la un pret de numai 3 lei pachetul de cca 20 de bucati.

Prepararea lor este foarte simpla iar rezultatul este identic cu cel din restaurant. In mod traditional, papadums se rumenesc la flacara deschisa, insa aceasta metoda cere o oarecare experienta, deoarece papadums sunt si inflamabile printre alte calitati (eu am dat foc la vreo 2 dupa ce m-am luat dupa acest tutorial), dar variantele moderne sunt la fel de eficiente. Este vorba de coptul la microunde (1 min pe putere maxima, sincer n-am incercat, asa ca nu o recomand neaparat) sau de rumenitul in tigaie, cu sau fara ulei (eu am incercat ambele metode si recomand calduros varianta fara ulei, deoarece daca folositi ulei o sa va iasa niste papadums luciosi si mult mai tari, care nu sunt neaparat ce trebuie).

Practic se incinge o tigaie normala, cu teflon sau fara, si se adauga cate o foaie de papadums. Dupa cca 1 minut pe foaie vor aparea niste miniumflaturi. Cand aceste umflaturi acopera aproape integral suprafata, intoarceti foaia pe partea cealalta si mai lasati inca jumatate de minut, dupa care scoateti foaia pe o farfurie intinsa, sa se usuce (imediat luata de pe foc e inca flexibila, dar devine crocanta dupa ce se raceste putin, in cateva secunde). Repetati procesul pentru fiecare foaie si aveti grija sa le intoarceti cu un cleste, ca sa nu se rupa in tigaie (eu folosesc un cleste de lemn subtire, pentru scos feliile de paine prajita din toaster).

Enjoy!