Fumam si respectul sau ce?

Se asteapta curand votul final asupra legii fumatului in spatiile publice. Ce inseamna asta in mare, ca va fi interzis sa fumezi in statiile RATB, la scara blocului, etc.

As vrea sa se aprobe aceasta lege. Sunt nefumator, dar asta nu inseamna ca imi afecteaza modul de privi lucrurile. Totul se rezuma la a nu il deranja pe cel de langa tine. Este principiul de baza al democratiei.

Faptul ca un fumator imi da in nas si in ochi fumul unei tigarete inseamna ca ma deranjeaza. Hai sa vedem care pe care nu respecta. Daca amandoi asteptam autobuzul, care pe care nu respecta. El poate sa nu isi aprinda tigara, eu ce pot face?

Cu totii suntem indignati cand vedem copii de 14-15 ani ca fumeaza, dar noi nu le dam nici un exemplu. Le cerem copiilor sa nu faca asta ca e nasol, ca le face rau, dar noi fumam in casa cu ei.
Nu ne place cand cand urcam in autobuz si langa noi se aseaza unul/una si miroase a tutun de iti intoarce nasol. Dar ce facem? Fumam cum coboram din autobuz, cum iesim din casa, cum iesim de la film.

Legea asta daca va fi aprobata va produce si ceva pagube la buget. Vor scadea vanzarile la tigari, adica si cota parte a statului din vanzare.

Sunt total deacord ca in cladirile publice, exceptand spitalele si scolile sa se faca spatii inchise cu aerisirea aflata la macar 2,5 m inaltime, pentru cei care aleg sa fumeze. Au acest drept, nu il putem interzice in spatiile special amenajate, asta mi se pare ca fiind o incalcare a unor drepturi.

Deasemenea cred ca ese normal ca in spatiile private - cluburi, restaurante, terase- sa fie amenajate spatii inchise pentru fumatori (fumatul la masa mi se pare de prost gust, mi se pare un cocalarism ajuns la apogeu).